Arhivele lunare: iulie 2013

Reglarea climatului conjugal

Imagine

Pentru cei interesati, reiau mai jos regulile  cu ajutorul carora putem regla  climatul conjugal atunci cand se ajunge la o situatie conflictuala.

Dupa cum ati observat, in nici-un domeniu de activitate nu obtinem performanta daca lasam lucrurile sa  mearga la intamplare. Cine crede ca in cuplu problemele se rezolva de la sine, fara un minim de informatie, se inseala. De multe ori, acolo unde se crede ca exista armonie, exista si multa suferinta. Armonia poate insemna si o relatie cu un partener autoritar ce nu doreste sa fie contrazis si atunci partenera ii accepta orbeste toate deciziile de teama de-a nu provoca scandal si a nu strica linistea copiilor.  De fapt aceasta asa numita liniste poate determina o furtuna mai tarziu, cand lucrurile nu mai pot fi controlate.

Atata timp cat cei doi parteneri sunt diferiti, e normal sa existe divergenta de opinii, o relatie adevarata fiind aceea in care cei doi stiu sa-si gestioneze problemele si sa gaseasca impreuna strategii de rezolvare a acestora. 

Prin urmare, redau mai jos cateva reguli cu ajutorul carora puteti regla climatul conjugal, indemnandu-va sa gasiti impreuna si alte reguli care sa va ajute sa mentineti o relatie armonioasa, in care sa va simtiti securizati si care sa va aduca  satisfactii.

In aceste vremuri tulburi in care nu mai ai siguranta zilei de maine, familia poate deveni un izvor in care sa ne improspatam energiile consumate.

1). Cuplul este mai important decat fiecare din parteneri . Scop final:invingator/ invingator, nu invingator/ invins.

2). Trebuie sa stiti cand sa pastrati tacerea : ce vreau sa spun este de ajutor relatiei, sau partenerului? Daca nu, renuntati sa mai spuneti .

3). Atentie cand abordati un subiect . O problema care deranjeaza e bine sa fie discutata intr-un moment de calm si relaxare,nu cand sunteti furiosi.

4). Pot fi probleme carora pentru binele cuplului trebuie sa le declarati un armistitiu permanent (probleme care nu au legatura cu casnicia, sau daca au, nu ar fi benefice pentru cuplu- ex. o problema dureroasa din trecut).

5). Acordati-i celuilalt privilegiul indoielii sau prezumtia de nevinovatie .

6). Atentie la modul de interpretare. Interpretarea negativa sau deformata a mesajelor  stimuleaza sistemul nervos autonom(SNA) si ucide posibilitatea rezolvarii conflictelor .

7). Atentie la orgolii!

8). Interpretati corect mesajul partenerului . Pasi de urmat:

– abtineti-va sa raspundeti imediat cand vi se pare ca nu-i ceva in ordine;

–  faceti un pas innapoi in timp, ca sa realizati daca remarca partenerului va aminteste de ceva din trecut ;

– aruncati o privire lucida asupra faptelor, pentru a constientiza diferenta dintre ce se intampla in trecut si ce se intampla acum; verificati-va suspiciunea ;

– estompati detaliile(puteti spune ca acest comportament va aminteste ceva dureros din trecut si ar fi bine sa nu mai fie folosit).

  9). Daca doriti sa aveti o casnicie fericita, pastrati o proportie de 5/1 intre comunicarile pozitive si negative.

10). In caz de conflict,pastrati-va calmul in voce.

11).Revendicari  versus reprosuri (cereti-i partenerului in mod direct ce doriti,fara a-i reprosa alte lucruri). Acuzatiile stimuleaza SNA al sotului, creierul se blocheaza si nu poate auzi sau procesa mesajul.

12).Nu se abordeaza partenerul cand e obosit, iritat, asteptati pana s-au limpezit apele.

13). Cand nu aveti alte solutii, folositi umorul, pentru ca reactiile biochimice care insotesc umorul sunt incompatibile cu cele care insotesc mania.

14). Acceptarea diferentelor , recunoasterea dreptului celuilalt de a exista ca persoana separata. Fa pentru partener ce-i place lui, nu ce-ti place tie.

15).Sotii isi satisfac reciproc dorintele, isi respecta promisiunile.

 Sper sa va fie de folos!

Niculina ciuperca, psiholog-consilier familie-cuplu

Sa mai si radem…..pentru ca si rasul e o forma de terapie…..

Am adunat de pe internet cateva bancuri cu medici si psihologi pentru cei care

nu mai au puterea sa zambeasca….

Amuzamentul reduce cantitatea de adrenalina din corp, reduce agitatia pe

care o simtiti,  va ajuta sa va calmati, sa uitati de problemele personale si de

serviciu, va aduce linistea de care aveti nevoie pentru a gasi solutii pentru ce va

preocupa.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

**Care este diferenta dintre doctori si pacienti intr-un spital de psihiatrie ?

– Pacientii se fac bine si pleaca.

** De ce durează mai puţin psihanaliza la bărbaţi?

– Nu mai e nevoie să-i readuci în copilărie, pentru că ei sunt deja acolo.

**Psihiatrul intreaba.

– Au mai existat in familia dumneavoastra cazuri cu boli mintale?

– Da, acum trei ani sora mea a refuzat sa se casatoreasca cu un american miliardar…

** Doi prieteni un psiholog si un psihiatru se plimbau prin parc si la un moment

dat psihiatru se impiedica si cade la care psihologul ii spune:

– Vrei sa vorbim despre asta??

**La ora de psihologie profesorul prezinta elevilor cele trei stari ale psihicului

uman: starea de calm, de iritare si de enervare.

Scoate un celular, formeaza un numar de telefon si spune:

– Alo, buna ziua, as dori cu Gica, spuse profesorul!

– Gica nu locuieste aici! spune persoana! (cu calm)

– Aceasta a fost starea de calm, spuse profesorul. Formeaza acelasi numar

de telefon si spune:

– Alo, buna ziua, Gica este acasa?

– Domnule v-am mai spus, Gica nu locuieste aicea, spuse aceeasi persoana

(cu iritare).

Profesorul spune:

– Aceasta a fost starea de iritare. Formeaza pentru a treia oara acelasi numar

de telefon si spuse:

– Alo, buna ziua, Gica este acasa ?

Persoana, de-a dreptul enervata ii spune:

– Domnule, fir-ai tu sa fii… nu este nici un Gica aici ! ! !

Acestea au fost cele trei stari.

Bula, un elev inteligent vine din spate si zice:

– Mai exista o stare in psihicul uman, o stare de disperare. Ia telefonul,

formeaza acelasi numar si spune:

– Alo, sunt Gica, m-a cautat cineva?…

**De cati psihologi e nevoie sa schimbi un bec?

– De niciunul. Becul se va schimba singur, cand va fi pregatit.

– Doar de unul, dar becul trebuie sa vrea cu adevarat sa se schimbe.

– Doar de unul, dar e nevoie de 9 sedinte.

– Doar unul, dar trebuie sa procedeze conform DSM IV

** Doctore, cred ca sunt invizibil..

– Cine a spus asta?!?

**- Doctore, pe mine nu ma intelege nimeni…

– Ce vrei sa spui cu asta?

***

– Doctore, pe mine toate lumea ma ignora…

– Urmatorul.

**- Doctore, nimeni nu crede un cuvant din ce spun…

– Si acum spune-mi serios, care-i adevarata ta problema?

**- Doctore, Doctore, sunt maniaco-depresiv

– Calmeaza-te, relaxeaza-te, Calmeaza-te, relaxeaza-te, Calmeaza-te,

relaxeaza-te,

**- Iepurasul isi facea lucrarea de licenta.

Curioasa, vulpea, trecand prin zona, il intreaba:

– Ce faci iepurasule, despre ce scrii tu acolo…

– Am inceput lucrarea de cercetare despre cum este mancata vulpea de catre

iepuras…

– Ha, ha, ha…. pai cum o sa manace un amarat de iepuras o vulpe, poate invers….

– Cercetare stiinfica vulpeo, daca nu crezi te astept deseara la vizuina…

Dimineata, padurea uimita de mirare…. in fata vizuinei pielea vulpei era intinsa

la uscat….

Curios lupul, apare si el la iepuras si il intreaba:

– Despre ce scrii tu acolo iepurasule?

– Sunt la cercetarea propriu-zisa din lucrarea de licenta, studiez cum e mancat

lupul de catre iepuras…

– Ha, ha, ha….. cum o sa manance un amarat ca tine un lup mare si tare ca mine?

– Asta e cercetare stiintifica serioasa, daca nu crezi ne vedem deseara la viziuna…

Dimineata stupoare mare in toata padurea… pielea lupului era intinsa la uscat

langa cea a vulpii…

Nemairezistand, ursul o apuca si el spre iepuras si il intreaba:

– Despre ce mai scrii tu acolo iepurasule?

– Sunt deja la concluziile cercetarii in care demonstrez cum e mancat ursul de

catre iepuras…

– Ha, ha, ha, ho, ho, ho… ce tot spui pricajitule…. cum sa manance un mititel ca

tine un urs mare ca mine?

– Nu crezi? Aceasta este o cercetare stiintifica, nu e o gluma, vino deseara la

vizuina si ai sa te convingi…

In dimineata urmatoare toata padurea era socata… pielea ursului era intinsa

la uscat langa cea a lupului si cea a vulpii…..

Dupa cateva ore, cand lighioanele padurii se raspandisera care incotro, razand,

iepurasul iesi din vizuina de gat cu leul care ii spuse:

– Ai vazut iepurasule? Ce iti spuneam eu? Nu tema conteaza, ci coordonatorul…”

**Care este diferenta intre un psiholog si un psihiatru?

Daca unui psihiatru ii spui „Imi urasc mama” , el iti raspunde: „Ce te face sa

spui asta?”, in timp ce psihologul raspunde „Multumesc ca ne-ai spus asta si noua”

**Nevroticii construiesc castele in cer

Psihoticii locuiesc in ele

Psihologii strang chiria

**Inainte aveam personalitati multiple. Acum noi toti ne simtim foarte bine

Nu sufar de nebunie. Ma bucur de ea in fiecare moment

Inainte eram indecis. Acum nu mai sunt asa sigur.

Cu schizofrenia nu esti niciodata singur.

Ipohondria este singura boala pe care nu o am.

**-Un tip intra intr-un cabinet psihologic si spune psihologului:

– Se pare ca nu-mi pot face prieteni. Ma poti ajuta tu, mai cheliosule?

**-Dupa ce noul pacient se aseaza pe canapea, psihologul zice:

– Nu sunt la curent cu problema ta, te-as ruga sa-mi povestesti de la inceput …

– Bineinteles, spune pacinetul. La inceput am creat cerul si pamantul….

**Psihoterapie prin telefon:

Daca suferi de tulburare obsesivo-compulsiva apasa repetat tasta 1.

Daca esti co-dependent, roaga pe cineva sa apese tasta 2.

Daca ai personalitati multiple apasa 3, 4, 5 si 6.

Daca esti paranoic, nu e nevoie sa apesi vreo tasta. Deja stim cine esti;

ramai pe fir, sa iti detectam telefonul.

Daca esti schizofrenic, asculta cu atentie, si o voce iti va spune ce tasta sa apesi.

Daca esti deprimat, nu conteaza ce tasta apesi. Oricum nu iti va raspunde nimeni.

Daca suferi de halucinatii, fii atent ca obiectul acela pe care il tii la ureche

este viu si o sa te muste de ureche.

Broasca testoasa care avea doi prieteni buni, doi batlani

O tema de meditatie pentru voi:

Intr-una dintre cele mai simpatice povesti este vorba despre o batrana broasca testoasa care avea doi prieteni buni, doi batlani. Ei au trait in armonie pana cand a venit o seceta cumplita care a secat balta langa care locuiau, obligandu-i sa caute solutii ca sa se salveze. Pentru batlani era simplu: isi luau zborul si nu se opreau pana nu gaseau un loc bun, dar cu broasca ce sa faca? S-au hotarat sa gaseasca o tija solida pe care sa o tina fiecare de cate un capat, iar broasca sa se prinda cu gura de mijloc. Si asa…

“O ora mai tarziu, cei trei prieteni si-au luat zborul. Desprinderea de pamant a fost putin cam dificila. Cei doi batlani nu erau obisnuiti cu aceasta greutate, dar, curand, au adoptat un ritm regulat, desfacandu-si la unison aripile puternice. Zburau astfel peste pamantul pustiit: campuri de bumbac devastate, orezarii abandonate si, ici si colo, corpuri de animale moarte. Pe la amiaza, pe masura ce inaintau spre nord, peisajul devenea mai verde, mai vesel. Pe la mijlocul dupa-amiezii, taranii care lucrau la camp au zarit acele zburatoare ciudate.

– Vedeti ce inteligenta este testoasa! au exclamat ei. E transportata de doi batlani! Pi-Huan s-a ferit sa raspunda, dar, in timp ce strangea batul in gura, savura complimentele. Acum treceau pe deasupra unui oras, cu temple, gradini, pagode cu acoperisuri aurite, iar vorbele de lauda, rostite la adresa ei, o imbatau pe doamna Pi-Huan ca o mireasma puternica de tamaie.

– Sa fie oare regina testoaselor? Ati remarcat cam ce bidivii are? Ce mod inteligent de a calatori! Cei doi batlani si-au continuat zborul, dar oboseala incepea sa le ingreuneze aripile. Erau nerabdatori sa gaseasca un rau, un lac linistit, unde sa coboare. Cand treceau pe deasupra unei pajisti, cativa ciobanasi au aratat spre ei cu degetul. Doamna Pi-Huan, care nu se mai satura de complimente, a tras cu urechea.
– Uitati-va la batlanii aceia doi, a spus un baiat. O poarta pe testoasa aceea; probabil ca sa o manance la masa de seara. Cat sunt de inteligenti!

– Ciobani prostanaci! Nu intelegeti nimic! a vrut sa strige Pi-Huan. Dar, cum a deschis gura, a scapat batul, s-a prabusit la pamant si carapacea s-a spart. Cei doi batlani au coborat in zbor planat si au smuls o pana cenusie si una alba din aripi in semn de doliu. S-au rotit o clipa deasupra sarmanei lor prietene, apoi au disparut in departare.
Inteleptul, spune maestrul zen, primeste la fel laudele si dispretul. Nimeni nu ne poate agresa moral fara consimtamantul nostru, noi suntem cei care deschidem ecluzele supararii. Nici o injurie nu ar fi trebuit sa o faca pe broasca-testoasa sa dea drumul batului. Insulta, dispretul, anatema reprezinta opinia celui care o profereaza, e problema lui, nu a noastra. Este posibil, la urma urmelor, ca blamul sa fie indreptatit, il acceptam ca atare. Cine e perfect? Si se mai poate ca sa fie gresit, partinitor, nedrept; il lasam in gura celui care l-a pronuntat. Pacea noastra sufleteasca, destinul nostru se afla in mainile noastre. “Intre dintii nostri”, bombane fantoma testoasei!”

Sper sa va fie de folos!

O bijuterie valoroasa si unica

Imagine

Pentru ca e week-end, va ofer aceasta povestire alegorica, preluata de pe site-ul „Unelte pentru schimbare”, cu rugamintea sa reflectati asupra ei:

Un tanar s-a dus la un batran intelept pentru a-l ajuta cu un sfat.

– Inteleptule, am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic, de neinsemnat, nimeni nu da doi bani pe mine si simt ca nu mai am forta sa fac ceva bun. Ajuta-ma, invatama cum sa fac sa fiu mai bun? Cum sa le schimb oamenilor parerea despre mine?

Fara ca macar sa se uite la el, batranul ii spuse:

– Imi pare rau, baiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personala.

Poate dupa aceea.

Apoi, dupa o mica pauza adauga:

– Daca insa m-ai putea ajuta tu pe mine, atunci poate ca as rezolva problema mea mai repede si as putea sa ma ocup si de tine.

– Aaa…. incantat sa va ajut – baigui tanarul cam cu jumatate de gura, simtind ca iarasi e neluat in seama si amanat.

– Bine – incuviinta batranul invatat.

Isi scoase din degetul mic un inel si-l intinse baietanului adaugand:

– Ia calul pe care-l gasesti afara si du-te degraba la targ. Trebuie sa vand inelul acesta pentru ca am de platit o datorie. E nevoie insa ca tu sa iei pe el cat se va putea de multi bani, dar ai grija ca sub nici in ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un banut de aur. Pleaca si vino cu banii cat mai repede.

Tanarul lua inelul, incaleca si pleca. Odata ajuns in targ incepu sa arate inelul in stanga si-n dreapta, doar-doar va gasi cumparatorul potrivit. Cu totii manifestau interes pentru mica bijuterie, pana cand le spunea cat cere pe ea. Doar ce apuca sa le zica de banutul de aur unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele.

Un mosneag i-a explicat cat de scump este un ban de aur si ca nu poate sa obtina un asemenea pret pe inel. Altcineva s-a oferit sa-i dea doi bani, unul de argint si unul de cupru, dar tanarul stia ca nu poate vinde inelul pe mai putin de un banut de aur, asa ca refuza oferta. Dupa ce batu targul in lung si-n lat, rapus nu atat de oboseala, cat mai ales de nereusita, lua calul si se intoarse la batranul intelept.

… Flacaul si-ar fi dorit sa aiba el o moneda de aur pe care s-o poata da in schimbul inelului, ca sa-l poatã scapa pe invatat de griji si, astfel, acesta sa se poata ocupa si de el.

Intra cu capul plecat.

– Imi pare rau – incepu el – dar n-am reusit sa fac ceea ce mi-ati cerut. De-abia daca a sfi putut lua doi sau trei banuti de argint pe inel, dar nu cred sa pot pacali pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului.

– Nici nu-ti imaginezi cat adevar au vorbele tale, tinere prieten! – spuse zambitor inteleptul. Ar fi trebuit ca mai intai sa cunoastem adevarata valoare a inelului.

Incaleca si alerga la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cat face. Spune-i ca ai vrea sa vinzi inelul si intreaba-l cat ti-ar da pentru el. Dar, oricat ti-ar oferi, nu-l vinde. Intoarce-te cu inelul! Flacaul incaleca si pleca in goana.

Bijutierul examina atent micul inel, il privi atent prin lentila prinsa cu ochiul, il rasuci si apoi zise:

– Spune-i invatatorului ca daca ar vrea sa-l vanda acum, nu-i pot oferi decat 58 de bani de aur pentru acest inel.

– Cuuum, 58 de bani de aur?!? – exclama naucit tanarul.

– Da, raspunse bijutierul. Stiu ca-n alte vremuri ar merita si 70, dar daca vrea sa-l vanda degraba, nu-i pot oferi decat 58.

Tanarul multumi si se intoarse degraba la invatat, povestindu-i pe nerasuflate cele  intamplate.

– Ia loc, te rog – ii spuse acesta dupa ce-l asculta. Tu esti asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasa si unica. Si, ca si in cazul lui, doar un expert poate spune cat de mare este valoarea ta.

Spunand acestea, lua inelul si si-l puse din nou pe degetul mic.

– Cu totii suntem asemenea lui, valorosi si unici, perindandu-ne prin targurile vietii si asteptand ca multi oameni care nu se pricep sa ne evalueze.

Povestea aceasta este dedicata acelora care zi de zi se straduie, lustruind cu migala, sa adauge valoare bijuteriei pe care ei o reprezinta si sa realizeze valoarea pe care o au.

Amintiti-va mereu cat de mare este valoarea voastra, chiar daca multi din jur va

ignora sau par sa nu-si dea seama cat sunteti de pretiosi.

Sper ca v-am mai dat o tema de gandire.

Sa va fie de folos!

O zi minunata tuturor!

Profitati de vacanta pentru a va regasi si a va reconstrui relatiile  asa cum visati!

Imagine

Focalizarea noastra este…

Imagine

Un indian american era impreuna cu prietenul sau in centrul New York-ului. Era ora amiezii iar strazile erau pline de oameni. Masini claxonand, taximetre ce luau curbele cu viteza, sirene ce se apropiau sau se departau, toate aceste sunete ale orasului parca te asurzeau. Dintr-o data indianul a spus:

– Am auzit un greiere.
– N-ai cum sa auzi un greiere in tot vacarmul asta! i-a spus prietenul lui.
– Sunt sigur, am auzit un greiere! a insistat indianul.
– Asta-i o nebunie! a raspuns prietenul.

Indianul a ascultat cu atentie un moment dupa care a trecut strada spre o zona unde se aflau cativa copaci. A cautat imprejur, sub ramuri si a gasit micul greiere. Prietenul sau a ramas uimit.

– E incredibil! Trebuie sa ai un auz supraomenesc!
– Nu, a spus indianul. Urechile mele nu sunt diferite de ale tale. Totul depinde de ce asculti cu ele.
– Dar nu se poate! a continuat prietenul. Eu n-as putea auzi un greiere in acest zgomot!
– Depinde de ceea ce este important pentru tine. a venit imediat raspunsul. Da-mi voie sa-ti arat.

A bagat mana in buzunar si a scos cateva monede pe care le-a lasat sa cada discret pe asfaltul trotuarului. Atunci, cu tot zgomotul asurzitor al orasului, au remarcat ca toti oamenii de pe o raza de 5 metri au intors capul privind in jur daca nu cumva banii cazuti erau ai lor.

– Intelegi ce am vrut sa spun? a continuat indianul. Totul depinde de ceea ce este important pentru tine.

Sper ca v-am mai dat o tema de gandire!

Care e lucrul cel mai important pentru voi?

Sa-nvatam sa facem din comunicare o arta !

Imagine

Asa cum mentioneaza si Norbert Sillamy in  „Dictionar de psihologie”, comunicarea  implica transmiterea, intentionata sau nu, de informatii destinate sa lamureasca sau sa influenteze un individ sau un grup de indivizi receptivi. Concomitent cu transmiterea  informatiei se produce o actiune asupra subiectului receptor si un efect retroactiv,  feed-back asupra persoanei emitatoare care la randu-i este influentata.

O comunicare reusita consta mai putin in intentia celui ce comunica si mai mult in rezultatul obtinut .

Orice persoana simte nevoia unei comunicari eficiente, dar in cazul multora aceasta ramane doar la stadiul de intentie . Zadarnic isi propune sa aiba o comunicare buna cu ceilalti,  dar  nu stie s-o faca,  pentru ca  si-a internalizat defectuos paternurile de comunicare .

Faptul ca una din premisele NLP se intituleaza  „nu putem sa nu comunicam” nu este deloc intamplator, pentru ca nici un proces de interactiune nu poate avea loc in afara comunicarii: acasa, la serviciu, intr-un club, etc. fiecare dintre noi transmite mesaje si obtine informatii fara de care viata nu ar avea nici un sens.

Avem impresia ca a comunica  este simplu, dar de multe ori sesizam ca se creaza confuzii intre ceea ce vrem sa spunem si ceea ce spunem de fapt. Este vorba despre asa numitele distorsiuni, care creaza probleme in comunicare. Putem aminti aici, „citirea gandurilor”  atunci cand presupunem ca stim ce se petrece in interiorul interlocutorului la nivel cognitiv sau afectiv, fara dovezi sau calibrare bazata pe simturi. Sunt situatii cand citirea gandurilor reuseste, dar in cele mai multe cazuri da nastere unor conflicte sau neintelegeri. Va puteti inchipui ce se intampla in sufletul unei sotii atunci cand sotul vine tarziu de la serviciu, obosit, gandindu-se la o lucrare lasata neterminata, iar ea crede ca  vine de la o alta femeie care i-a captat toata atentia?

Probleme creeaza si echivalentele complexe, atunci cand doua afirmatii sunt legate astfel incat una reprezinta sensul celeilalte: „nu ma priveste, deci nu-i place de mine”. Deasemenea si raportul cauza-efect este o eroare de tip semantic care permite oamenilor sa atribuie altora sentimentele care-i incearca, dar care de fapt sunt propria lor creatie (ex. Ionel ma face sa ma simt neputincioasa).

In comunicare provoaca distorsiuni si unele presupozitii (ipoteze care au la baza harta noastra anterioara). Sa ne gandim cat rau poate face sa-i spui cuiva: „nu esti bun la nimic!” Pot fi si situatii cand inlocuirea verbelor de actiune prin substantive abstacte ingheata procesul de comunicare (ex. lupt pentru fericirea semenilor).

Importanta   comunicarii  pentru viata oamenilor a starnit si interesul  terapeutilor de familie, Bateson  studiind in mod special natura comunicarii in conditiile nivelurilor, in cadrul proiectului Palo Alto.  „Orice comunicare-scria Bateson in 1951 – are doua niveluri sau functii diferite: relatarea si comanda. Orice mesaj are un  continut declarat…….dar in plus mesajul mai contine si indicatii asupra felului cum trebuie primit “.

Metacomunicarea este un mesaj ascuns si adesea trece neobservat.  Persoana care transmite mesajul vrea sa comunice intr-adevar ceva, dar important e sa fie receptat asa cum trebuie. Stabilitatea unei familii  se realizeaza (asa cum  a observat si Bateson) prin feed-back-ul care reglementeaza comportamentul familiei si al membrilor acesteia.

 Sa nu iutam insa, ca alaturi de limbaj in comunicare ne ajutam si de mimica si gesturi.

De felul cum le folosim, putem  face din comunicare o arta  !

Sper ca v-am mai dat o tema de gandire!

Sa va fie de folos!

Niculina Ciuperca, psiholog-consilier familie-cuplu

Atingerea scopului dorit

De multe ori ni se intampla sa nu fim multumiti de starea noastra actuala. Ne-am dori ceva mai mult, dar nu stim cum s-o facem si frica de esec ne face sa renuntam inainte de–a ajunge la telul visat.

De aceea e foarte important sa te cunosti cu adevarat, sa stii cine esti, ce poti, ce vrei de la viata. Unii sunt in stare sa faca asta singuri, dar cei mai multi au o atitudine oscilanta, pentru acestia orele de dezvoltare personala ajutandu-i sa se cunoasca, sa-si descopere adevaratul potential,  sa vada totul intr-o alta lumina, sa-nteleaga ce i-a impiedicat pana acum sa fie ei insisi.

Sa nu uitam ca fiecare om are propria sa reprezentare despre lume si propriile resurse, de care trebuie sa fie constient si pe care sa stie cand si unde sa le foloseasca. Iti poti realiza un scop, cu conditia sa-ti propui unul realizabil, sa fie initiat si mentinut de tine, sa-l definesti si evaluezi prin sistemul senzorial, sa verifici daca ceea ce faci e ecologic.

Exprimarea in termeni pozitivi a scopului respectiv este o conditie importanta pentru atingerea lui, pentru ca asa cum spunea si George R Walther, limbajul pozitiv ne influenteaza gandirea si modul de actiune. Exprimarea trebuie sa fie de asemenea absoluta (fara nici o comparatie) si fara verbe  modale. Trebuie sa fii convins ca poti sa-ti atingi scopul acum, nu candva, pentru ca tot lungind perioada in care vrei sa realizezi ceva, motivatia se poate stinge, nu mai ai acelasi elan de la inceput. Vechiul proverb romanesc ,,nu lasa pe maine ce poti face azi!” poate fi o resursa, pe care internalizand-o  o poti folosi la nevoie.

Ori de cate ori am dorit sa realizez ceva, m-am ajutat de cateva reguli, care mie mi-au fost de un real folos. In speranta ca vor mai folosi cuiva, le redau mai jos, pentru ca sunt convinsa ca pot fi un punct de plecare in atingerea telului visat, cu conditia sa fie imbunatatite  prin viziunea fiecaruia.

Am constatat ca pentru  realizarea unui scop este necesar ca acesta sa fie initiat si mentinut de persoana insasi pentru ca ea  stie adevaratul motiv care o impinge spre actiune. Motivatia joaca un rol determinant in atingerea unui scop, ea practic este motorul care -l sustine pe individ dandu-i energia necesara sa ajunga la final. Motivatia –sustine P.Golu ,,ar putea fi definita ca model subiectiv al cauzalitatii obiective, cauzalitate reprodusa psihic, acumulata in timp, transformata si transferata prin invatare si educatie in achizitie interna a persoanei”.

Dar cum motivele subiective sunt modelate socio-cultural, in momentul initierii unui scop este necesar sa i se faca  ecologia atat in ceea ce priveste persoana, cat si adecvat contextului respectiv. Trebuie analizat daca ceea ce se doreste este corespunzator din punct de vedere ecologic sistemului sau sistemelor cu care interactioneaza. Este necesar sa se gandeasca fiecare amanunt:

-care sunt avantajele situatiei prezente si daca acestea  se pastreaza ;

-daca pot aparea dezavantaje in urma atingerii scopului si care sunt acestea?

-exista un pret platit pentru atingerea scopului?

-care sunt efectele pe termen lung ale acestei reusite?

Daca totul este o.k.pentru persoana care vrea sa-si realizeze un scop, se va avea in vedere inainte de a se trece la actiune:

-identificarea unor piedici / provocari ce ar impiedica / intarzia atingerea scopului respectiv;

-identificarea resurselor existente necesare realizarii scopului;

-gasirea unor resurse suplimentare, necesare demersurilor necesare;

-si poate etapa cea mai importanta : posibilitatile de realizare.

De modul cum se gandeste atingerea scopului, de caile ce vor fi urmate, depinde atingerea momentului (care poate fi mai devreme sau mai tarziu ) visat.  Daca ,, primul pas” este gandit cum trebuie, reusita poate fi sigura.

Sper sa va fie de folos!

Niculina ciuperca, psiholog-consilier familie-cuplu

Timp pentru sufletul nostru

 Imagine

 Constatam de foarte multe ori ca e dificil sa ne impartim timpul  intre viata personala si cea  profesionala. Si asta pentru ca dorind sa fim apreciati pentru ceea ce facem la locul de munca, cautam sa fim cei mai buni, acordam mai multa atentie pregatirii  profesionale, suntem intr-o continua intrecere cu noi insine (insene ) .

 Fiecare pas inainte ne da impresia ca  ne apropiem de tinta dorita. Apoi un pas……si-nca  unul…..pana intr-o zi cand constatam ca munca ne-a acaparat cu totul,  iar de viata personala……nici vorba .

Ne-am realizat  profesional, suntem apreciati pentru ceea ce facem, dar ajungem intr-un moment  cand  parca nimic nu ne mai bucura, nimic nu mai are valoare, pentru ca-n tot timpul asta am uitat de noi, ne-am adancit tot mai mult in munca si am uitat de micile bucurii care ne-ar fi luminat sufletul .

Incercati sa va opriti cateva minute din ceea ce faceti.  In scurtul ragaz desenati un ceas si incercati sa delimitati pe cadranul lui timpul  pentru somn , timpul  pentru munca, timpul pentru alte activitati. Veti fi surprinsi cand veti constientiza ca nu aveti deloc timp pentru dumneavoastra.   Schitati-va  un program  in care sa va acordati un  timp  spunandu-va ca aveti capacitatea de a va rupe de munca  pentru a va relaxa si distra in diferite moduri. O metoda ar fi ca dupa fiecare proiect dus cu succes la capat sa va oferiti o mica recompensa: o iesire la un local, o intalnire cu prietenii, vizionarea unui spectacol, etc.

Analizati cum va simtiti dupa aceste iesiri, constatati ce e diferit, cum vi se schimba viata…

Nu-i asa ca activitatea urmatoare va fi mai placuta si mai putin stresanta?

Nu uitati ca  dupa realizarea ei sa va felicitati si sa va acordati o rasplata cat mai curand posibil.

Cu  timpul, va intra in obisnuinta impletirea sarcinilor de munca cu asa zisele bonusuri pe care vi le acordati pe merit. Si cine merita mai mult decat dumneavoastra?

 Invatati sa va pretuiti cu adevarat, ca atata vreme cat stiti sa va pretuiti, va vor aprecia si ceilalti.

Sper ca v-am dat o tema de gandire!

Niculina Ciuperca, consilier psihologic specialist  familie-cuplu

Vinovatul dovedit- povestire cu talc

Imagine

Demult, traia intr-un sat un brutar renumit pentru painea sa. Dar, intr-o zi, brutarului i se paru ca sunt cam usoare bucatile de unt pe care tocmai le cumparase de la un taran si le aseza pe cantar. Cand colo, ce sa vezi ?! In loc de 1 kg, cat trebuia sa aiba o bucata, fiecare cantarea doar 800 de grame. Suparat foc, omul s-a dus degraba la judecatorie, spunand ca taranul insala lumea si cerand, bineinteles, pedepsirea acestuia.
N-au trecut nici doua ceasuri si taranul a fost adus in fata judecatorului, care l-a amenintat:
– Daca este adevarat ce spune brutarul, ca ii inseli pe oameni la cantar, te bag imediat la inchisoare.
– Sa-mi fie iertat – zise taranul – dar sunt nevinovat.
– Cum indraznesti sa minti ? – sari brutarul. Chiar astazi am cumparat aceste bucati de unt de la tine. Domnule judecator, trebuie sa-l inchideti pe acest sarlatan, care a incercat sa ma pacaleasca!
– Asa este, omule ? – spuse atunci judecatorul. Este untul acesta al tau ?
– Al meu este, insa, vedeti dumneavoasta, eu nu am prea multi bani. Mi-am cumparat un cantar, dar nu am mai avut bani si pentru greutati, asa ca pun unt pe un brat al cantarului, iar pe celalalt pun o paine de-a brutarului, care – zice el – are 1 kg. Acum, daca painea brutarului n-a avut 1 kg, eu ce vina am ?
Auzind una ca asta, judecatorul a cantarit imediat o paine si, intr-adevar, aceasta nu avea decat 800 de g. In locul taranului, la inchisoare a ajuns adevaratul vinovat, brutarul, care nu doar ca insela oamenii, dar mai dorea si sa fie aspru pedepsit cel care ar fi facut exact ca el.
Cel ce vrea sa insele, singur se insala. Chiar daca nu vede nici un om greseala sa, Dumnezeu ii vede pacatul; iar atunci cand il mai descopera si oamenii, rusinea este cu atat mai mare.

Sursa:www.crestinortodox.ro