citirea gandurilor | CONSILIERE FAMILIALA ȘI DE CUPLU- CABINET CRANGASI

Nu de putine ori auziti: „suntem ceea ce gandim”.

Exemplul urmator va va dovedi cat de rau ne face gandirea distorsionata:

Doi oameni stau la semafor, in trafic la o ora de varf:

– primul isi spune: “nu mai suport”, „traficul e infiorator si ma inebuneste“, etc.; Din aceasta cauza se simte incordat, frustrat.

– al doilea foloseste timpul petrecut la semafor ca pe un bun prilej sa se relaxeze si sa asculte muzica; simte o stare de liniste si acceptare.

Dupa cum observati, avem aceeasi situatie, dar tipul de reactie este diferit datorita monologului interior folosit.

Interpretarile si gandurile noastre in legatura cu ceea ce se intampla stau la baza starii noastre. Suntem responsabili pentru felul in care ne simtim (cu exceptia cauzelor fiziologice). De obicei dam vina pe ceva sau pe cineva, ca sa nu fim nevoiti sa ne asumam responsabilitatea.

S-a dovedit stiintific faptul ca atunci cand ne asumam responsabilitatea devenim mai increzatori, reevaluarea comportamentelor noastre elimina factorii ce duc la anxietate.

Oamenii care sufera de anxietate, sunt predispusi la un dialog negativ cu ei insisi.

Isi pun intrebari de forma: ”si daca”(nu voi reusi, nu voi face fata situatiei,etc), care le genereaza anxietate.

Gandirea distorsionata este provocata si de:

– a) dramatizare, exagerare (exagerarea gravitatii unei situatii, face ca persoana sa-si imagineze un dezastru iminent, cu consecinte cumplite din motive nesemnificative: si daca se va intampla X ce voi face?).

Dramatizarea presupune atat o supraestimare a riscurilor pe care le presupune un rezultat negativ, cat si o subestimare a capacitatii de a face fata unei situatii. Oamenii supravietuiesc unor situatii dificile, chiar cumplite, se pot da exemple de persoane care au invins necazuri, boli, etc.

Dramatizarea poate fi definita ca fiind supraestimarea fara motiv a unui potential pericol, asociata cu subestimarea capacitatii noastre de a-i face fata.

Pasi pentru a infrana tendinta de a dramatiza:

1.Identificarea gandurilor distorsionate;

2.Identificarea temeiului acestora;

3. Inlocuirea cu ganduri mai realiste;

Pentru a combate tendinta de exagerare este important sa renuntati la expresii de forma: ”nu mai pot”, “nu mai suport”, “e insuportabil” precum si la cuvinte precum “groaznic”, “cumplit”, “dezgustator”, “infiorator”.

Ganditi-va ca oamenii pot supravietui aproape oricarui soc psihologic si pot suporta dureri fizice incredibile, iar daca ceilalti pot, dumneavoastra de ce nu….

-b) filtrare (Se pune accent asupra detaliilor negative si se ignora aspectele pozitive ale situatiei)

Solutie: concentrati-va atentia pe altceva (concentrati-va asupra solutiei, nu asupra problemei, punand accent pe strategiile care va ajuta sa faceti fata problemei, nu pe problema insasi; concentrati-va asupra opusului gandului principal- pericolul sau nesiguranta-; ganditi-va la lucruri care va inspira confort si siguranta; incercati sa vedeti jumatatea plina a paharului.

– c) gandire polarizata (lucrurile sunt albe sau negre, bune sau rele; trebuie sa fii perfect, altfel esti un ratat; cand o persoana ce gandeste asa simte ca nu mai detine controlul si este depasita de situatie, devine anxioasa).

Solutie : exprimati in procente (30% sunt ingrozitor de speriat, dar 70% rezist si infrunt starea).

– d) generalizare excesiva (pe baza unui singur incident sau a unei singure probe se ajunge la o concluzie generala si se crede ca experienta neplacuta se va repeta cand persoana este pusa intr-o situatie asemanatoare; ex nu mai merge cu trenul ca i s-a facut o data rau in tren).

Solutie: reformularea cantitativa. Spunem in loc de: avem datorii uriase, avem datorii de X lei.

– e) citirea gandurilor (desi nu are o confirmare, persoana stie ce simt ceilalti si de ce iau o anumita atitudine).

Solutie: nu mai faceti presupuneri in legatura cu ce gandesc ceilalti; aveti doua solutii: ori ii credeti ce spun, ori nu ii luati in seama pana obtineti probe concludente; ceea ce credeti sunt ipoteze care trebuie testate si verificate consultandu-i direct pe acestia. Cand nu va puteti testa presupunerile, puteti preveni anxietatea folosind interpretari alternative ale comportamentului cuiva.

– f) personalizare (persoana are impresia ca tot ce fac sau spun ceilalti o vizeaza in mod direct; propria valoare este cuantificata in raport cu etalonul stabilit prin prisma celorlalti; anxietatea apare din teama ca nu se poate ridica la nivelul celorlalti).

Solutie: incetati sa va mai comparati cu ceilalti, pentru ca fiecare persoana are si puncte tari si puncte slabe; nu trageti concluzii pripite cand ceilalti au anumite reactii, ci mai bine verificati.

– g) “trebuie” (persoana are o lista de reguli batute in cuie despre felul cum trebuie sa se comporte, atat ea, cat si ceilalti; ex: “ar trebui sa fiu perfect ca…”; “ar trebui sa stiu, sa inteleg si sa prevad totul”; ”ar trebui sa fiu amabil, sa nu fac greseli, sa nu ma enervez”, etc.)

Solutie: inlocuiti “trebuie” cu “prefer sa”, pentru ca nu trebuie sa castigati competitia cu cineva sau sa aratati perfect, preferati ca lucrurile sa evolueze intr-un anumit mod, faceti tot ce depinde de dumneavoastra, dar nu totdeauna lucrurile se intampla asa cum doriti.

Sper sa va fie de folos!

Niculina Ciuperca, psiholog-consilier familie-cuplu

In calitatea mea de consilier de familie si cuplu am intalnit diverse situatii in care pentru probleme aparent minore, multe cupluri au aruncat la cos clipele minunate traite impreuna.

Intr-un moment de furie, au fost minimalizate toate calitatile partenerului si scoase la lumina numai defectele acestuia si momentele neplacute traite in cuplu.

Pentru multi, a avea o relatie functionala, parea o cauza pierduta.

Daca in loc sa se invinovateasca reciproc ar analiza cu calm ce anume face rau relatiei, ce nu functioneaza si ar incerca sa construiasca strategii comune privind viitorul lor, lucrurile ar putea intra pe fagasul normal.

Nu e simplu de stat la masa negocierilor pentru a constientiza fiecare greseala si a -si asuma responsabilitatea pentru lucrurile care nu au mers, dar nu imposibil de realizat, iar multumirea ca au reusit sa salveze o relatie pe care o construisera impreuna cu atata efort, nu se poate masura in cuvinte.

E normal sa existe divergente de opinie, pentru ca fiecare vine cu anumite paternuri din familia de origine, fiecare e structurat pe un anumit mod de gandire, are o anumita perceptie, etc.

Numai cunoscand „tiparul” pe care fiecare si l-a internalizat si creand un „tipar”comun care sa satisfaca ambii parteneri se poate rezolva problemele din cuplu. Femeia poate avea un rol important in rezolvarea multor probleme ale cuplului, pentru ca la barbati certurile actioneaza asupra sistemului nervos autonom si blocheaza partea cognitiva. Niciodata nu poti relationa cu un barbat daca esti furioasa, sau daca e obosit, stresat, etc.

Apoi in relatia de cuplu, chiar si oamenii inteligenti fac greseli, pentru ca nu au intrat intr-un cuplu in care sa existe si instructiuni de convietuire si fiecare e setat pe modelul propriu.

Sunt multe lucruri de spus!

Scoase din context, multe lucruri par neclare, pentru ca procesul de „vindecare”dupa ce deja ne-am provocat diverse traume (nu neaparat fizice, cele psihice sunt mult mai grave), dureaza ceva timp.

Totdeauna e mai usor sa previi decat sa vindeci !

De aceea am pledat totdeauna in favoarea consilierii premaritale care ar preintampina aparitia problemelor de mai tarziu. Sper ca sfaturile pe care le dau pe acest site si pe paginile unde-mi apar diverse articole, sa ajunga la urechile celor care chiar au nevoie.

Unul din sfaturi ar fi sa evite cele sapte greseli pe care oamenii inteligenti le fac in relatia de cuplu:

1.Nu mai fortati intimitatea (lasati relatia amoroasa sa evolueze firesc);

2.Nu va mai asteptati ca partenerul sa va citeasca gandurile (incepeti sa-i spuneti ce simtiti si ce va doriti);

3.Nu mai adoptati postura martirului (incepeti sa refuzati sa va mai lasati abuzata);

4.Nu va mai imaginati ca aveti totdeauna dreptate (renuntati la prejudecati);

5.Nu va mai salvati partenerul (controlati-va propria viata);

6.Nu mai considerati ca aveti un partener sigur (dati dovada de respect pentru omul iubit);

7.Nu mai lasati pasiunea sa se stinga. Depuneti eforturi zi de zi pentru a nu lasa dragostea sa se stinga.

ATENTIE!

Cultivarea si protejarea iubirii seamana mai mult cu o casa pe care o construiti si o intretineti impreuna cu partenerul, uneori reconstruind-o in repetate randuri.

Numai pentru cuplurile nefericite, a te indragosti e ca si cand te-ai muta in unul din apartamentele la cheie, identice, standardizate, dintr-un bloc turn.

In viziunea autoarei cartii” Sapte greseli prostesti pe care oamenii inteligenti le fac in relatia de cuplu”, Carolyn N.Bushong (pe care o recomand cu toata caldura celor care vor sa stie mai mult) ” cuplurile care savarsesc oricare dintre cele mai prostesti sapte greseli sunt ca doi bucatari care stau in fata unui castron cu aluat, incercand sa faca o prajitura excelenta din doua retete gresite. Fara sa-si dea seama, amesteca ingrediente incompatibile (abuzul si dragostea, secretomania si intimitatea), otravitoare (resentimentele si pedepsele) sau imposibil de digerat (minciuna, comportamentele despotice sau dependente). …..Cand prajitura nu creste, glazura e sarata si umplutura acra, fiecare presupune, fara sa stea pe ganduri, ca partenerul sau a gresit ceva. Niciunul nu va pune la indoiala reteta sa”

Sper ca v-am mai dat o tema de gandire!

Fiind week-end si avand mai mult timp liber veti putea medita asupra modului cum va comportati in relatia voastra, si de ce nu, poate va voi starni si interesul la lectura, pentru ca autoarea prezinta argumente solide in sprijinul celor relatate in carte.

Sa va fie de folos!

Niculina Ciuperca, psiholog-consilier familie-cuplu