partener | CONSILIERE FAMILIALA ȘI DE CUPLU- CABINET CRANGASI

Când sesizaţi că apare o problemă în cuplu, în loc să lăsaţi nemulţumirile să vă afecteze relaţia şi mai mult, ar fi bine să clarificaţi situaţia împreună cu partenerul, răspunzând la următoarele întrebări:

Ce vreau de la relaţia mea actuală? Care sunt zonele de nemulţumire, de insatisfacţie în relaţia pe care o am în momentul de faţă? Ştiu clar ce anume îmi doresc de la partenerul meu?

Cum exprim ce anume vreau de la relaţia mea actuală? Am deprinderile necesare de a-i comunica partenerului meu ce vreau şi ce-mi doresc de la relaţia noastră?

Pot să apreciez dacă partenerul meu aude ceea ce îi spun? Este partenerul meu capabil să raspundă nevoilor mele, sa înţeleaga situaţia din punctul meu de vedere? Este partenerul meu capabil să se schimbe?

Sunt oare conştient de faptul că anumite comportamente ale mele (pattern-uri comportamentale recurente) contribuie la apariţia unor situaţi conflictuale în relaţia noastră? Cât de mult contribui eu însumi la crearea acestor situaţii şi cât de mult contribuie partenerul meu? Pot discuta cu partenerul meu despre aceste situaţii conflictuale?

Care sunt dorinţele/ aşteptările mele prioritare de la această relaţie şi care sunt cele secundare? Ce anume obţin de la o relaţie care îmi împlineşte aceste dorinţe/ aşteptări? Oare nu aştept prea mult? Oare nu mă concentrez prea mult pe ceea ce nu am în relaţia noastră şi pierd din vedere tocmai ceea ce am în această relaţie?

Care sunt trăsăturile unice şi specifice ale comportamentul sexual masculin şi feminin?

Care sunt modelele de relaţionare din copilarie cu care vin în actuala mea relaţie? Nu cumva am tendinţa de a mă comporta cu partenerul meu în aceeaşi manieră în care mă comportam cu mama/ tata/ alte persoane semnificative din trecutul meu?
În ce mod vreau ca partenerul meu să se schimbe? În ce mod contribui eu însumi la incapacitatea partenerului meu de a se schimba? Cum anume contribui eu însumi la crearea situaţiilor noastre conflictuale (mă retrag în mine însumi, stau supărat, izbucnesc în scandal etc.)?

Dacă decid că partenerul meu este incapabil să se schimbe, că actuala mea relaţie nu îmi mai satisface dorinţele/ aşteptările mele prioritare şi că nu există o soluţie de a repara situaţia, sunt capabil să mă despart de partenerul meu?

Cum voi face faţă separării şi cum voi aborda conflictul legat de ideea luării unei decizii corecte?

Pot să spun „La revedere”? Ce-mi mai doresc încă de la partenerul meu?

Sunt capabil să fiu singur?

Cum voi proceda pentru a găsi o nouă relaţie?

Când voi întâlni o altă persoană, cum îmi voi da seama dacă va fi capabilă să-mi împlinească dorinţele/ aşteptările? Oare nu voi repeta vechile mele pattern-uri şi aşteptări în relaţiile mele ulterioare?

Sper să vă fie de folos!

Niculina Ciupercă, consilier psihologic specialist, familie-cuplu

In calitatea mea de consilier de familie si cuplu am intalnit diverse situatii in care pentru probleme aparent minore, multe cupluri au aruncat la cos clipele minunate traite impreuna.

Intr-un moment de furie, au fost minimalizate toate calitatile partenerului si scoase la lumina numai defectele acestuia si momentele neplacute traite in cuplu.

Pentru multi, a avea o relatie functionala, parea o cauza pierduta.

Daca in loc sa se invinovateasca reciproc ar analiza cu calm ce anume face rau relatiei, ce nu functioneaza si ar incerca sa construiasca strategii comune privind viitorul lor, lucrurile ar putea intra pe fagasul normal.

Nu e simplu de stat la masa negocierilor pentru a constientiza fiecare greseala si a -si asuma responsabilitatea pentru lucrurile care nu au mers, dar nu imposibil de realizat, iar multumirea ca au reusit sa salveze o relatie pe care o construisera impreuna cu atata efort, nu se poate masura in cuvinte.

E normal sa existe divergente de opinie, pentru ca fiecare vine cu anumite paternuri din familia de origine, fiecare e structurat pe un anumit mod de gandire, are o anumita perceptie, etc.

Numai cunoscand „tiparul” pe care fiecare si l-a internalizat si creand un „tipar”comun care sa satisfaca ambii parteneri se poate rezolva problemele din cuplu. Femeia poate avea un rol important in rezolvarea multor probleme ale cuplului, pentru ca la barbati certurile actioneaza asupra sistemului nervos autonom si blocheaza partea cognitiva. Niciodata nu poti relationa cu un barbat daca esti furioasa, sau daca e obosit, stresat, etc.

Apoi in relatia de cuplu, chiar si oamenii inteligenti fac greseli, pentru ca nu au intrat intr-un cuplu in care sa existe si instructiuni de convietuire si fiecare e setat pe modelul propriu.

Sunt multe lucruri de spus!

Scoase din context, multe lucruri par neclare, pentru ca procesul de „vindecare”dupa ce deja ne-am provocat diverse traume (nu neaparat fizice, cele psihice sunt mult mai grave), dureaza ceva timp.

Totdeauna e mai usor sa previi decat sa vindeci !

De aceea am pledat totdeauna in favoarea consilierii premaritale care ar preintampina aparitia problemelor de mai tarziu. Sper ca sfaturile pe care le dau pe acest site si pe paginile unde-mi apar diverse articole, sa ajunga la urechile celor care chiar au nevoie.

Unul din sfaturi ar fi sa evite cele sapte greseli pe care oamenii inteligenti le fac in relatia de cuplu:

1.Nu mai fortati intimitatea (lasati relatia amoroasa sa evolueze firesc);

2.Nu va mai asteptati ca partenerul sa va citeasca gandurile (incepeti sa-i spuneti ce simtiti si ce va doriti);

3.Nu mai adoptati postura martirului (incepeti sa refuzati sa va mai lasati abuzata);

4.Nu va mai imaginati ca aveti totdeauna dreptate (renuntati la prejudecati);

5.Nu va mai salvati partenerul (controlati-va propria viata);

6.Nu mai considerati ca aveti un partener sigur (dati dovada de respect pentru omul iubit);

7.Nu mai lasati pasiunea sa se stinga. Depuneti eforturi zi de zi pentru a nu lasa dragostea sa se stinga.

ATENTIE!

Cultivarea si protejarea iubirii seamana mai mult cu o casa pe care o construiti si o intretineti impreuna cu partenerul, uneori reconstruind-o in repetate randuri.

Numai pentru cuplurile nefericite, a te indragosti e ca si cand te-ai muta in unul din apartamentele la cheie, identice, standardizate, dintr-un bloc turn.

In viziunea autoarei cartii” Sapte greseli prostesti pe care oamenii inteligenti le fac in relatia de cuplu”, Carolyn N.Bushong (pe care o recomand cu toata caldura celor care vor sa stie mai mult) ” cuplurile care savarsesc oricare dintre cele mai prostesti sapte greseli sunt ca doi bucatari care stau in fata unui castron cu aluat, incercand sa faca o prajitura excelenta din doua retete gresite. Fara sa-si dea seama, amesteca ingrediente incompatibile (abuzul si dragostea, secretomania si intimitatea), otravitoare (resentimentele si pedepsele) sau imposibil de digerat (minciuna, comportamentele despotice sau dependente). …..Cand prajitura nu creste, glazura e sarata si umplutura acra, fiecare presupune, fara sa stea pe ganduri, ca partenerul sau a gresit ceva. Niciunul nu va pune la indoiala reteta sa”

Sper ca v-am mai dat o tema de gandire!

Fiind week-end si avand mai mult timp liber veti putea medita asupra modului cum va comportati in relatia voastra, si de ce nu, poate va voi starni si interesul la lectura, pentru ca autoarea prezinta argumente solide in sprijinul celor relatate in carte.

Sa va fie de folos!

Niculina Ciuperca, psiholog-consilier familie-cuplu