1. Observati defectele celorlalti si pe cele ale persoanelor de care sunteti legat din punct de vedere afectiv;nu cedati presiunilor sentimentale cu caracter nevrotic, dar asta nu trebuie sa însemne ca îi veti abandona pe cei apropiati care sufera de nevroza, ci ca îi veti trata ca pe niste bolnavi. Veti adopta astfel o atitudine care, într-un anumit sens, va va ajuta sa va protejati împotriva unor pericole. Ajutati-i pe cei aflati în prada angoaselor, dar nu va lasati dusi pe urmele lor catre nevroza.

2. Nu încercati niciodata sa imitati pe nimeni, ci fiti mereu în acord cu propria fiinta. Uneori, admiratia excesiva pe care o nutrim fata de cineva ne poate înabusi personalitatea. Nevroticul reuseste uneori sa impresioneze o persoana sanatoasa din punct de vedere psihic si echilibrata, deoarece poate parea inteligent,sensibil, perspicace, receptiv, reflexiv, chibzuit, subtil si original. Dar toate astea nu sunt decât

iluzii, în cea mai mare parte.

3. Alegeti-va în fiecare zi un gând care sa va bucure si sa va ajute în clipele cele mai grele. Trebuie sa priviti partea buna a vietii si, chiar daca acest sfat nu are nimic de-a face cu psihanaliza, ar fi foarte bine sa-l urmati.

4. Pastrati-va independenta cu orice pret. Nu va încatusati sufletul din dragoste sau afectiune. Confruntati-va singur cu deceptiile si durerile ,si rezolvati-va singur problemele. Persoanele cel mai putin potrivite ca sa ne ajute în clipele de chin si teama sunt chiar cele pe care destinul ni le-a asezat alaturi.

5. Daca sunteti casatorit, în nici un caz nu suprapuneti imaginea mamei peste cea a sotiei (ori pe cea a tatalui peste a sotului). Fiecare om e diferit, din fericire, si a cauta o asemanare cu orice pret nu numai ca e un act de violenta, dar asta duce în mod inevitabil la dezamagiri si neîntelegeri.

6. Ramâneti în orice împrejurare consecvent cu propria persoana, traiti-va propriile experiente. De ce sa doriti sa adaugati problemele altora peste slabiciunile psihice pe care le aveti? De obicei, începem prin a fi întelegatori si indulgenti cu un prieten care are o criza, dar cu timpul ajungem si noi niste angoasati. Nevroza e ca o pânza de paianjen si nu trebuie sa va lasati prins în ea ca o musca.

7. Hotarâti-va sa va dezbărați de tot ceea ce aveti pueril în caracter. Ce-ar fi chiar sa va notati aceste aspecte în caietul de observatii? Iar daca nu veti gasi nici un defect pueril pe care sa vi-l reprosati, vorbiti despre ele cu partenerul(a) de viata, care poate ca va va surprinde, spunându-va cât de enervant si capricios puteti fi uneori, exact ca un tânc neobrazat.

8. Nu visati la succese ori la onoruri, ci tineti ochii larg deschisi si observati ce se afla în jurul vostru.

Traiti-va viata cu entuziasm, pentru ca, în cele din urma, va apartine numai dumneavoastra si nu aveti decât una. Învatati sa profitati de clipa prezenta si

nu va pierdeti în reverii himerice.

9. Nu afirmati niciodata ca e prea târziu ca sa mai începeti ceva. Orice moment e bun ca sa stergeti totul cu buretele si sa o luati de la capat.

10. Nu fiti fatalist. Amintiti-va ca pe lume totul e posibil, chiar si sa ne schimbam soarta, care nu e chiar atât de implacabila pe cât se spune.

11. Învatati sa zâmbiti si veti vedea cum oamenii o sa va raspunda, aproape automat, la surâs, iar daca nu o vor face, asta e, nu trebuie sa va pese.

12. Nu va lasati niciodata coplesit de tristete si de deceptii si luati-le ca pe o provocare menita sa va faca mai bun.

Sursa: A. Roberti- Cum sa te psihanalizezi singur, Editura 3,2007

1. Calea tradiţională a educaţiei, care include dintotdeauna pedepse corporale, duce la refularea suferinţei şi a umilinţei.

2. Această refulare absolut necesară pentru supravieţuirea copilului cauzează mai tarziu orbirea emoţională.

3. Orbirea emoţională produce bariere in creier (“blocaje de gandire”) in scopul protecţiei impotriva pericolelor (adică impotriva traumatizărilor care au avut deja loc şi nu mai există activ, dar care – fiind refulate – sunt codificate in continuare in creier ca pericol care pandeşte permanent).

4. Blocajele de gandire franează capacitatea tinerilor şi adulţilor de a invăţa din informaţii noi, de a le prelucra şi de a elimina programe vechi, depăşite.

5. Corpul in schimb are memoria completă a umilinţelor suportate, care il impinge pe omul respectiv să cauzeze inconştient generaţiei următoare răul suferit odinioară de el insuşi.

6. Blocajele de gandire nu le permit, sau cel puţin le ingreunează oamenilor efortul de a scăpa de această repetare, cu excepţia cazurilor cand aceştia se hotărăsc să descopere in propria lor copilărie existenţa cauzelor constrangerilor.

„Bărbaţii şi femeile sînt diferiţi. Nu sînt mai buni sau mai răi — ci diferiţi. Singurul lucru pe care îl au în comun este faptul că aparţin aceleiaşi specii. Ei trăiesc în lumi diferite, cu valori diferite şi conform unor reguli diferite. Toată lumea ştie asta, dar foarte puţini oameni, şi mai ales foarte puţini bărbaţi, sînt dispuşi s-o recunoască. Acesta e totuşi adevărul”………………………………………………………………………………………………………………………….”Femeile îi critică pe bărbaţi că sînt insensibili, că nu sînt grijulii, atenţi, destul de calzi şi de înţelegători, că nu stau de vorbă, că nu oferă destulă iubire, că nu se implică în relaţiile sentimentale, că preferă să facă sex şi nu dragoste şi că lasă colacul de la toaletă ridicat.Bărbaţii le critică pe femei pentru felul cum conduc maşina, că nu sînt în stare să găsească o adresă în ghidul străzilor, că întorc hărţile cu capul în jos, că nu sînt în stare să se orienteze în spaţiu, că vorbesc prea mult fără rost, că nu au iniţiative în privinţa sexului suficient de des, că vor mereu să fie mai cald în casă şi că nu lasă niciodată colacul de la toaletă ridicat. Bărbaţii nu sînt în stare să găsească nimic din ceea ce caută pe lumea asta, în afară de CD-urile lor, care sînt întotdeauna în ordine alfabetică. Femeile descoperă întotdeauna unde sînt cheile rătăcite ale maşinii, în schimb foarte rar li se întîmplă să găsească drumul cel mai drept spre destinaţia dinainte stabilită. Bărbaţii cred că sînt sexul cel mai raţional. Femeile ştiu că ele sînt de fapt astfel”.Sper că v-am stârnit interesul pentru cartea lui Allan Pease- „De ce bărbaţii se uită la meci şi femeile se uită în oglindă”, pe care o recomand atât bărbaţilor cât şi femeilor, în speranţa că veţi găsi răspuns la multe din întrebările care vă frământă.

Caracteristicile unei relații disfuncționale pot fi :

1) FOLOSIREA INTIMIDARILOR:• ameninţări cu violenţa prin aruncarea cu obiecte când este nervos;• distrugerea sau confiscarea lucrurilor care aparţin partenerei;• abuzul îndreptat asupra animalelor de casă ca o manifestare a puterii şi controlului în relaţie;• tăcere prelungită sau ţipete permanente;• ameninţări cu folosirea anumitor arme.

2) FOLOSIREA ABUZULUI EMOTIONAL:• folosirea unor tehnici astfel încât să diminueze stima de sine a partenerei;• folosirea nor porecle cu caracter înjositor pentru parteneră;• reducerea la tăcere a partenerei atunci când aceasta încearcă să spună ceva;• interogarea partenerei;• hărţuirea şi intimidarea partenerei;• controlarea activităţilor partenerei;• umilirea partenerei, fie prin atacuri directe, fie prin “glume”;• determinarea partenerei de a se simţi vinovată.

3) FOLOSIREA IZOLARII• controlul asupra a ceea ce face partenera, cu cine se vede sau vorbeşte, ce anume citeşte, unde merge;• limitarea activităţilor partenerei în afara casei;• impunerea partenerei de a rămâne acasă când nu poate fi însoţită de abuzator;• interzicerea de către partener de a se mai vedea cu prietenii, a mai realiza anumite activităţi, de a mai avea interacţiuni sociale;• invocarea geloziei ca scuză pentru comportamentele abuzatoare;• promisiuni că nu se va mai întâmpla, dar aceasta se întâmplă.

4) MINIMALIZAREA,NEGAREA SI INVERSAREA RESPONSABILITATII:• lovirea partenerei, apoi acuzarea că este vina acesteia;• negarea că episodul violent a avut loc sau declararea că nu a fost atât de grav;• afirmarea faptului că dacă partenera nu l-ar fi provocat nu s-ar fi întâmplat nimic.

5) FOLOSIREA COPIILOR:• ameninţarea că va răpi copiii;• determinarea partenerei de a se simţi vinovată din cauza copiilor;• folosirea dreptului de vizitare pentru a hărţui partenera.
6) FOLOSIREA UNOR „PRIVILEGII MASCULINE”:• tratarea partenerei ca o servitoare;• luarea de către bărbat a tuturor deciziilor importante;• comportarea ca “stăpânul castelului”;• bărbatul este cel care desemnează rolurile masculine şi feminine în relaţie.

7) FOLOSIREA AVANTAJELOR ECONOMICE:• împiedicarea partenerei de a avea sau de a menţine o slujbă;• determinarea femeii să ceară bani de la abuzator;• acordarea partenerei numai a unei anumite sume de bani;• “confiscarea” banilor partenerei;• împiedicarea partenerei de a avea acces la veniturile familiei.