Arhive zilnice: iulie 10, 2015

RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC SI EVALUARE CLINICA(Tulburare de panica fara agorafobie)

iulie 10, 2015informatii pentru studenti si tinerii psihologiPsiholog Niculina Ciupercă

I . Informatii despre client :

A.C. Are 28 de ani, nationalitate romana, locuieste in Bucuresti impreuna cu sotul, fetita de 1 an si 10 luni , fratele si parintii ( mama si tatal vitreg).

Are studii superioare economice. In prezent este in concediu pentru cresterea copilului.

II. Obiectivul Psihodiagnosticului si Evaluarii :

Psihodiagnosticul si Evaluarea are ca scop identificarea starilor psihologice de sanatate si boala si a mecanismelor psihologice de etiopatogeneza si sanogeneza .

D-na A .C. , s-a prezentat la cabinetul psihologic pentru evaluare si interventie psihologica la recomandarea medicului de familie, dupa numeroase controale medicale(medic de familie, endocrinologie, cardiologie) si mai multe medicamente administrate fara efect in decurs de 8 luni de zile.

Acuze principale:

– aparitia brusca de ameteli, lipsa de aer, senzatie de lesin, dureri in piept,transpiratii reci, dureri abdominale ,palpitatii insotite de frica intensa, frica de moarte .

Evaluarea psihologica s-a realizat prin intermediul Interviului clinic structurat (SCID I), Interviului clinic structurat “SCID II”(pentru tulburările clinice de personalitate de pe axa II a DSM) Scalele Endler de Evaluare Multidimensionala a Anxietatii (EMAS), Scala de severitate a Tulburarii de panica, Scala de atitudini si convingeri (ABSII), Chestionarul gandurilor automate, Scala Hamilton de evaluare a anxietatii, Chestionarul de acceptare neconditionata a propriei persoane.(USAQ), Chestionar ZKPQ, Chestionarul schemelor cognitive (YSQ-S3).

Istoricul tulburarii prezente.

Din relatarile clientei reiese ca problemele ei au debutat dupa o perioada mai stresanta, in care la oboseala cauzata dupa nopti nedormite din cauza copilului (avea copil de 10 luni) s-a adaugat stresul provocat de incercarea de a-si construi o locuinta .

In urma cu un an , hotaraste de comun acord cu sotul sa construiasca o casa la cateva strazi de parintii ei , intrucat spatiul locuibil in prezent le este insuficient (locuiesc intr-o camera impreuna cu copilul), in plus sunt tot timpul deranjati de comportamentul tatalui vitreg , care obisnuieste sa bea si la fiecare betie se manifesta agresiv.

Fac imprumut in banca , cumpara materiale pentru casa , incep constructia, dar materialele sunt furate . Cumpara alte materiale, dar incep sa primeasca amenintari telefonice, ca daca vor incerca sa construiasca in continuare le vor fi furate si acelea .

Primul atac de panica il face la 4 luni de la telefoanele de amenintare ,cand avea impresia ca se terminase totul si nu mai sunt motive de ingrijorare. Noaptea , fara un motiv aparent, s-a trezit cu o frica intensa , cu palpitatii, lipsa de aer, transpiratii, tremuraturi si a avut senzatia ca va muri . Apoi, la intervale de o luna atacurile au revenit cu o intensitate mai mica , ultimul atac s-a manifestat agresiv , iar teama de a se repeta , a facut-o sa ceara ajutor.

Istoric medical

Clienta a solicitat mai multe controale medicale (medic de familie, endocrinologie, cardiologie) in urma carora a primit confirmarea faptului ca nu are o problema medicala si i s-a recomandat consultarea unui psiholog si a unui psihiatru .

Istoric psihiatric:

Nu a urmat niciodata o medicatie anxiolitica . In urma cu 3 luni i s-a recomandat Stimoloton si Laxotanil , pe care a refuzat sa le ia, sperand ca-i va trece fara medicamente.

Antecedente heredo- colaterale`

Din relatarile ei reiese ca mama a avut atacuri de panica , pe care le-a rezolvat cu greu dupa indelungi tratamente anxiolitice.

Istoric personal

Pana la 4-5 ani locuieste cu mama si tatal sau intr-o atmosfera neconflictuala . Dupa aceasta varsta, tatal isi gaseste o amanta , o alunga pe mama din casa si -i opreste copilul. Mama vitrega o agresa fizic si verbal in lipsa tatalui,uneori ajungand sa doarma prin vecini, pana este incredintata legal mamei . Sufera ca nu-si poate vedea tatal, care , datorita ,,intrigantei” se indeparteaza de ea. Se consoleaza cu vizita la surorile acestuia, care suferisera acelasi tratament ca si ea.

La scoala se straduieste ,,sa fie cea mai buna”, fiind indrumata de bunica , ,,o femeie ordonata, organizata”, care o indemna sa invete,,sa ajunga cineva in viata”, sa isi ierte mama vitrega si pe tatal sau si sa-i apropie prin comportamentul sau . Ii reproseaza bunicii ca era prea protectoare, ii controla fiecare gest, fiecare miscare, ii insufla neincrederea in oameni :,,sa nu ajungi ca maica-ta care totdeauna a fost prea credula”.

Absolventa de ASE se casatoreste cu un coleg de facultate , caruia nu-i contesta niciodata deciziile ,,ca sa nu ajunga ca mama”.

III. Descrierea succinta a componentelor psihologice

Nivel Subiectiv/Emotional(inclusiv Satisfactia/Calitatea vietii)

Ce s-a evaluat	Cu ce s-a evaluat	Scoruri
Dispozitia anxioasa	Scalele Endler de Evaluare Multidimensională aAnxietăţii (EMAS)	EMAS- T PF=56EMAS –P-ES=54 EMAS-P-PF =57 EMAS-P-RZ =56 SAS-T SE=54 SAS-T-ADP=62 SAS-T-ES=67 SAS-P-AD =56 SAS-P-ES =63 SAS-P-A =59
	Scala Hamilton de evaluare a anxietatii	30
	Scala de severitate a Tulburarii de panica	14
Trairi emotionale	Scala de atitudini si convingeri (ABS II)	123
Acceptarea neconditionata a propriei persoane	Chestionarul de acceptare neconditionata a propriei persoane.(USAQ)	78

Nivel cognitiv

Ce s-a evaluat	Cu ce s-a evaluat	Scoruri
Atentia si concentrarea	Interviu	Atentie diminuata, dificultati de concentrare (nu mai poate lectura nici macar o revista)
Capacitatea de verbalizare	Interviu	Exprimare verbala dificila
gandirea	– Interviu– Chestionarul gandurilor automate	Ganduri automate”am sa fac infarct”,”am sa lesin”, ‘am sa mor”43

Nivel comportamental

Ce s-a evaluat	Cu ce s-a evaluat	Scoruri
Comportamentul	Interviul clinic	-evitarea interactiunii cu fosti prieteni si cunoscuti;– nu doarme singura, de teama sa nu aiba cine sa-i ofere un prim ajutor in caz de atac de atac de panica

Nivel psihofiziologic

Ce s-a evaluat	Cu ce s-a evaluat
Simptome fiziologice : palpitatii, tahicardie, tremuraturi, transpiratii, senzatie de sufocare, dureri in piept, greata si dureri abdominale, senzatii de ameteala si lesin, dificultati respiratorii, frisoane .	Interviu

Nivel de personalitate si Mecanisme Defensive / Adaptare

Ce s-a evaluat

Cu ce s-a evaluat

Scoruri

personalitatea

Chestionar ZKPQ

Scala Cautare impulsiva de senzatii= 41Scala Anxietate = 55 (peste media populatiei)

Scala Agresivitate =47 (sub media populatiei)

Scala Activitate = 30 (sub media populatiei)

Scala Sociabilitate= 61

Chestionarul schemelor cognitive (YSQ-S3)

Deprivare emot. = 7 (prag 7)Abandon=14 (prag8)

Neincredere/Abuz = 16 (prag 11)

Izolare sociala = 12(barem 8)

Defect/rusine =7(barem 7)

Esec = 17 (prag 8)

Dependenta =18(prag 9)

Vulnerabilitate la rau si boala =19 (prag6)

Protectionism/Ego infantil=15(9)

Subjugarea =15 (prag 8)

Auto-sacrificiu =22 (prag 18)

Inhibitie emotionala =17 (prag 10)

Standarde nerealiste =14 ( prag 17)

Revendicare/ Grandomanie=21 (14)

Autocontrol = 17 (prag 12)

Cautarea aprobarii = 55 ( barem 35)

Negativism /Pasivitate= 33( 21)

Penalizarea =33 (prag 36)

Nivel de relationare interpersonala (inclusiv de cuplu, familie, grup etc.)

Ce s-a evaluat	Cu ce s-a evaluat	Scoruri
Calitatea relatiilor interpersonale	Anamneza clinica	Relateaza ca sotul este deranjat de starea ei , cerandu-i sa-si resolve problemele, pentru ca el are 2 joburi, munceste destul, nu-i mai face bine sa-i spuna si problemele ei.Relatii conflictuale cu tatal vitreg, reci cu fratele , apropiate cu mama.

Concluzii (Sumarizarea informatiilor in termini psihologici)

In urma Psihodiagnosticului si Evaluarii formulam urmatoarele concluzii psihologice :

Interviul clinic structurat (SCID –I) a identificat urmatoarele aspecte:

– atacuri de panica recurente

– teama in legatura cu implicatiile atacului;

– preocupare persistenta in legatura cu faptul de a nu avea atacuri ulterioare;

-simptome ale atacului de panica ce s-au dezvoltat brusc si au atins apogeul in10 minute :

– palpitatii, tremor, scurtare a respiratiei, senzatie de sufocare, discomfort precordial, senzatie de ameteala, frica de pierdere a controlului, frica de moarte.

Interviul clinic structurat “SCID II”(pentru tulburările clinice de personalitate de pe axa II a DSM)- nu a evidenţiat o tulburare de personalitate, întrucât trăsăturile de personalitate nu întrunesc pragul necesar pentru diagnostic
Scalele Endler de Evaluare Multidimensională a Anxietăţii (EMAS) indica scoruri peste medie la scalele EMAS- T PF (Pericol Fizic=56) , EMAS –P-ES (Evaluare sociala=54) , EMAS-P-PF ( scor =57) , EMAS-P-RZ (rutina zilnica scor 56), SAS-T-SE(separare de cei dragi=54),SAS-T-ADP(aspecte personale despre sine unor prieteni=62), SAS-T-ES (evaluare sociala=67),SAS-P-AD (dezvaluire personala=56), SAS-P-ES (Evaluare sociala=63), SAS-P-A (perceptia amenintarii=59)
Scala Hamilton de evaluare a anxietatii –indica o anxietate severa.
Scala de severitate a Tulburarii de panica- indica prezenta unei tulburari de panica inregistrand un scor semnificativ =14
Scala de atitudini si convingeri II( ABS II) are scor 123, si indica: toleranta scazuta la frustrare (scor 37), gandire catastrofica (scor 35); credinte irationale de tip’’trebuie” (scor 34); autodepreciere/ evaluare globala (scor 17) .
Chestionarul de acceptare neconditionata a propriei persoane.(USAQ) prin scorul de 78 indica o persoana cu acceptare neconditionata a propriei persoane scazuta.
Chestionarul gandurilor automate (scor 43) indica o persoana cu un nivel ridicat al gandurilor automate disfunctionale /irationale

Chestionarul de personalitate ZKPQ – prin prezenta scorului mare la scala de anxietate indica o persoana care isi face griji pentru orice, se supara frecvent , nu are incredere in capacitatile proprii; scorul mic la scala Activitate indica o persoana lipsita de energie , care prefera muncile de rutina.

Chestionarul schemelor cognitive (YSQ-S3) indica o persoana care considera ca nu i se ofera sustinerea emotionala si protectia de care are nevoie din partea celorlalti, se considera inselata, umilita,mintita,diferita de ceilalti de care se izoleaza , se considera incapabila sa-si indeplineasca responsabilitatile, are o frica exagerata de evenimente sau catastrofe, pe care nu le poate preveni. Prezinta imaturitate emotionala , se concentreaza pe aspectele negative ale vietii, minimalizand cele pozitive si are o toleranta scazuta la frustrare .

Profil psihologic

Subiectul este o persoana anxioasă, care isi face griji pentru orice, se supara frecvent, nu are incredere în capacitatile proprii, este lipsită de energie şi preferă muncile de rutină, pentru că sarcinile noi sau ambigue îi provoacă disconfort, iar gândurile iraţionale în legătură cu acestea, îi dau o stare ne nesiguranţă.

Are o nevoie exagerată de susţinere, recunoaştere şi atenţie din partea celorlalţi, cu o senzaţie constantă de neputinţă, autodepreciere, convinsă că fără ajutorul celor apropiaţi nu-şi poate îndeplini responsabilităţile. De aceea se supune controlului excesiv al acestora, şi este fixată excesiv pe satisfacerea nevoilor celor din jur, în detrimentul propriilor nevoi pentru a menţine relaţiile şi a fi sigură că nu va fi abandonată la nevoie.

Relaţia emoţională şi de apropiere exagerată faţă de persoanele relevante, îi împiedică dezvoltarea propriei identităţi individuale şi sociale.

Pentru a evita dezaprobarea celorlalţi, îşi înhibă acţiunile, sentimentele şi comunicarea, deşi se simte diferită de aceştia şi este convinsă că ar merita privilegii speciale. Are dificultăţi de a se controla şi disciplina în obţinerea scopurilor, control insuficient al emoţiilor şi impulsurilor, toleranţă scăzută la frustrare, gândire catastrofică, credinţe iraţionale de tip”trebuie”dorinţă excesivă de menţinere a confortului, de evitare a situaţiilor neplăcute.

Când lucrurile nu merg bine, se consideră singura vinovată, e nemulţumită că nu a realizat cât ar fi trebuit, se înfurie, devine intolerantă, nerăbdătoare şi punitivă cu propria-i persoană.

Are o frică exagerată de catastrofe care i se pot întămpla oricând şi pe care nu le poate preveni, precum şi de boli şi de tulburări emoţionale. Este setată pe aspectele negative ale vieţii, pe care le conturează excesiv, le subliniază, maximizează, minimalizând evenimentele sau aspectele pozitive, optimiste, sau plăcute.

Psihodiagnostic

Axa I-Tulburare de panica fara agorafobie .

Factori predispozanti : scheme cognitive disfunctionale , predispozitia de a simti anxietate in diferite imprejurari , tendinta de a face evaluari absolutiste si rigide ale evenimentelor percepute.

Factori declansatori: stresul provocat de probleme in legatura cu mediul social ( incercarea de a-si construi o locuinta, imprumuturile de la banca , furtul materialelor, telefoanele de amenintare) si grupul de suport .(recasatorirea mamei, problemele cu tatal vitreg). Factori de mentinere: problemele cu tatal vitreg, indiferenta sotului. Pentru a face fata conflictului emotional ,foloseste ca mecanism de aparare altruismul (dedicarea fata de nevoile copilului).

Axa II- nici un diagnostic

Axa III- nici un diagnostic

Axa IV-Probleme psihosociale si de mediu : probleme cu grupul de suport; probleme in legatura cu mediul social .

Axa V- EGF= 60 (dificultăţi în funcţionarea socială şi profesională).

Diagnostic diferential

Atacurile de panica nu sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei substante, unei conditii medicale generale sau altei tulburari mentale.

Recomandari:

1) consultatie psihiatrica pentru stabilirea medicatiei corespunzatoare ;

2). Interventie psihologica, avand ca obiective:

– reducerea gradului de disonanta cognitiva si afectiva prin explicarea anxietatii si atacurilor de panica ;

– modificarea cognitiilor negative si a gandurilor automate negative, precum si a unor comportamente si moduri de gandire.( oprirea interpretarilor catastrofizante ale unor simptome somatice si obisnuirea sa tolereze simptomele considerate nepericuloase).

– furnizarea unor instrumente si strategii de lupta impotriva atacurilor de panica;

– ameliorarea imaginii de sine si cresterea increderii in sine .

– consiliere familiala pentru a constientiza familia de problemele cu care se confrunta clienta si a se constitui intr-un suport afectiv al acesteia , precum si a acorda sprijinul necesar familiei care se confrunta cu aceasta problema .

RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC SI EVALUARE CLINICA SI/SAU PSIHOEDUCATIONALA (ANXIETATE DE SEPARARE)

iulie 10, 2015informatii pentru studenti si tinerii psihologiinformatii pentru studenti si tinerii psihologiPsiholog Niculina Ciupercă

Cabinet individual de Psihologie-Ciuperca M. Niculina

STR. NICOLAE ONCESCU NR.4 , BLOC 100 SC.1 ET.2 AP. 14

C.I. Colegiul Psihologilor 10B0706

C.I.F. 236 10 393

RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC ŞI EVALUARE CLINICĂ ŞI/SAU PSIHOEDUCAŢIONALĂ

(ANXIETATE DE SEPARARE)

Informaţii despre Client:

Alex, în vârstă de 11 ani, se prezintă la cabinetul de consiliere psihologică, împreună cu mama lui adoptiva în vederea efectuării unui program de evaluare şi consiliere psihologică, deoarece acesta prezinta tulburari de somn, deseori trezindu-se din somn tipand, acuzand cosmaruri repetate.

Obiectivul Psihodiagnosticului şi Evaluării:

– identificarea factorilor psihologici cu relevanţă pentru învăţare şi contextul psihoeducaţional,

– identificarea stărilor psihologice de sănătate şi/sau boală şi a mecanismelor psihologice de etiopatogeneză şi/sau de sanogeneză .

Evaluarea psihologică a minorului s-a realizat prin intermediul anamnezei clinice, Testul arborelui, Desenul familiei, prin interacţiunea mamă-copil, Fabulele Duss, Matricile Progresive Color, testele : Vocabular, Rationament matematic, Atentie concentrata şi activitatea de joc.

Anamneza clinică a evidenţiat următoarele aspecte:

Structura familială a minorului se prezintă astfel: S. locuieşte împreună cu parintii adoptivi, cei doi copii ai acestora si menjera. Parintii naturali sunt divortati si locuiesc in localitati separate .Se vede cu ei o data pe luna la initiativa parintilor adoptivi care-l duce sa se intalneasca cu ei, sperand ca asa ii vor reduce anxietatea .

Istoric personal:

– Copilul a rezultat dintr-o relatie care nu s-a finalizat cu o casatorie, desi parintii au locuit impreuna pana la varsta de 5 ani a copilului. A fost recunoscut legal de tatal natural,care a fost de acord sa-i plateasca pensie de intretinere si dupa ce s-au despartit, copilul fiind luat de tatal sau in fiecare week-end.

– In copilăria mică minorul nu a avut probleme semnificative de sănătate;

– Intre 5 si 8 ani a locuit cu mama si bunica, dar apoi mama s-a casatorit si el a ramas sa locuiasca in continuare cu bunica, week-endurile petrecandu-le cu mama sau tata .

La vârsta de 9 ani, a mers sa locuiasca cu tatal, intrucat bunica se imbolnaveste si nu se mai poate ocupa de el, iar mama abia nascuse si sustine ca ,,nu se poate ocupa si de el” .

– nu se acomodeaza la tata , intrucat acesta fiind recasatorit si avand un copil de 6 ani, nu se intelege cu acesta, dar nici cu mama vitrega,incepe sa aiba cosmaruri noaptea, se scoala tipand. Despre tata vorbeste cu emotie : ,, cand avea timp ne jucam, uneori mergeam la pescuit….” dar ,,cea mica ma enerva, tot ce strica arunca pe mine iar mama ei ma certa si ma pedepsea….”

– o verisoara din partea mamei, care mai are 2 copii de 4 si 7 ani se ofera sa infieze copilul , motivand ca o face spre binele copilului (il da la o scoala buna si se ocupa de educatia lui) iar cei doi parinti isi dau acceptul .

– La 1 septembrie 2010, copilul este adus in Bucuresti la parintii adoptivi .

La parintii adoptivi copilul continua sa aiba cosmaruri, se scoala noaptea tipand, acuza oboseala in permanenta, nu se poate concentra la scoala si cu toate ca este ajutat in permanenta de mama adoptiva, ia note mici.

Relaţiile cu părinţii:

– Din relatarile mamei adoptive si ale copilului reiese ca actuala familie nu face diferenta intre el si ceilalti copii ai familiei, mama adoptiva fiind preocupată în mod activ de creşterea şi educaţia lui , dar el nu aminteste despre ceilalti doi copii ai familiei, nici despre tatal adoptiv.

– Cu parintii naturali se intalneste o data pe luna, datorita departarii distanţei.

Din punct de vedere somatic:

Minorul are o sănătate fizică bună. Parintii adoptivi i-au facut toate analizele, pentru ca S. acuza dureri de cap si de stomac, iar de cateva ori a si vomitat . Cosmarurile apar numai noaptea, de 1-2 ori pe saptamana , desi totdeauna sta cineva langa el pana adoarme si-i lasa o veioza aprinsa. Cand are cosmaruri alearga tipand in camera parintilor adoptivi ,este dus cu greu in camera lui , atunci este obosit toata ziua si nu se poate concentra la scoala.

Din punct de vedere simptomatologic: minorul are dispoziţie depresiv-anxioasa .

Antecedente heredocolaterale:

Tatăl natural al copilului este consumator de alcool, manifesta frecvent stări de irascibilitate şi nervozitate ce culminau în acte violente faţă de mama sa , acesta fiind motivul pentru care cei doi s-au despartit .

Comportamentul social-afectiv:

Minorul este necomunicativ la inceput, apoi răspunde la intrebari, manifestă interes pentru jocuri şi activităţi , e multumit de noile achizitii (face meditatii la engleza, franceza , iar de curand si la chitara, cadoul primit de la parintii adoptivi de ziua lui ). Recunoaste ca ii e bine la parintii adoptivi , ca are conditii pe care nu le-ar fi avut niciodata la parintii lui naturali,dar pe fata lui exprima tristete , se vede ca sufera dupa acestia , ii lipsesc momentele cand tatal se juca cu el . Are o teama permanenta ca va fi trimis inapoi si face eforturi sa se achite de sarcini, dar uneori se simte coplesit. Mama adoptiva relateaza ca are momente cand refuza sa-si faca lectiile, cand cade pe ganduri, nu comunica , si-l scoate din starea asta dupa ce o suna pe mama lui . Printre amintirile lui, revin cu prioritate clipe petrecute in compania parintilor naturali , prietenii de la fosta scoala , bunica. In prezenta mamei adoptive i se adreseaza cu ,, mama’’, in absenta acesteia vorbeste despre ,,matusa’’. Nu a reusit sa se acomodeze foarte bine la scoala, tanjeste dupa vechii colegi, nu se poate imprieteni cu cei de la scoala noua pentru ca are impresia ca unii colegi rad de el(,,ma striga taranule”) a fost chiar provocat de unul dintre ei, dar a refuzat sa raspunda provocarii.

In cosmarurile lui apar gandaci, in special urechelnite, care-l fac sa se trezeasca din somn tipand si-l face sa fie agitat ziua. Uneori viseaza ca a fost rapit in Mall in timp ce e la cumparaturi cu ,,matusa’’, care se intoarce fara el si-i suna mama sa-i spuna ca a fost pierdut .

III. Descrierea Succintă a Componentelor Psihologice

Nivel Subiectiv/Emoţional (inclusiv Satisfacţia/Calitatea vieţii)

Ce s-a evaluat?	Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Stări depresiv-anxioase	Anamneza clinică

Nivel Cognitiv

Ce s-a evaluat?

Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)

Atenţie, memorie, gândire, limbaj, IQ

Matricile Progresive ColorTest vocabular

Rationament matematic

Atentie concentrata

Anamneza clinica

Nivel comportamental

Ce s-a evaluat?	Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Comportamentul	Anamneza clinică
	Activitatea de joc
	Desen

Nivel psihofiziologic

Ce s-a evaluat?	Cu ce s-a evaluat?
Nu se aplică

Nivel de personalitate şi Mecanisme Defensive/Adaptare

Ce s-a evaluat?	Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Personalitatea şi mecanismele de adaptare	Testul Arborelui
	Desenul Familiei
	Fabulele Duss
	Anamneza clinică

Nivel de relaţionare interpersonală (inclusiv, de cuplu, familie, grup etc.)

Ce s-a evaluat?	Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Calitatea relaţiilor interpersonale	Anamneză clinică
	Activitatea de joc
	Desen

Interpretarea rezultatelor testelor:

Testul de inteligenţă Matricile Progresive Color a evidenţiat următoarele:

Scor total CPM=36 ; Percentile =95 –NIVEL I ,, Intelect de nivel superior”.

Comportamentul verbal: limbajul este articulat cu exprimare corectă;

Funcţia cognitivă este reprezentată de un nivel de inteligenţă adecvată vârstei cronologice, capacitate perceptivă şi spirit de observaţie dezvoltate conform varstei . Analizează , compară, face analogii, are capacitate de sinteză, modul de operare este unul bine dezvoltat.

Capacitate mnezică şi concentrare a atenţiei bine dezvoltate.

Testul arborelui: indică o personalitate introvertita, cu dificultati de adaptare , cu conflicte afective recente sau vechi pe care incearca sa le cenzureze,cu simptome nevrotice si depresive . Aspiratiile lui sunt fanteziste, inconstante , uneori manifesta complexe de inferioritate , considera scopurile lui prea inalte pentru nivelul posibilitatilor sale .

Fabulele Duss: indică ataşament insecurizant faţă de ambii părinţi, se simte dat la o parte, neiubit, abandonat(puiul incearca sa zboare, nu poate, striga dupa ajutor dar parintii nu-l aud; ) ; rivalitate fraternală (l-a lasat putin sa manance, dar se supara si mananca el restul, ca doar e mama lui); caracter obsesiv si incapatanat (nu-i da obiectul confectionat mamei pentru ca vrea sa-l puna la expozitie, iar mama n-ar sti sa-l pastreze- probabil si aluzie la faptul ca mama n-a stiut sa-l pastreze langa ea) ; angoasa ( frica de gandaci, monstri ,duhuri).

,,Desenul familiei’’evidentiaza dificultati de comunicare si tensiune fata de anturaj, tendinte narcisiste, lipsa de atasament fata de familia adoptiva , care nu a dobandit suficienta semnificatie simbolica pentru el (isi deseneaza familia naturala), dificultate in a investi figurile parentale, dificultati de adaptare, angoasa , careia incearca sa-i raspunda prin negare, creand astfel defense pentru a-si pastra echilibrul (omiterea din desen a surorilor sale ),nemultumire fata de sine. Cauta siguranta la tata, cu care se identifica , dar acesta are secrete neelucidate de copil .

În activitatea de joc minorul pune în scenă dorinţa de a nu mai avea cosmaruri pentru a nu mai crea probleme familiei si dorinta de a petrece de sarbatori cu parintii lui naturali .

Mecanisme de adaptare: prin negare, copilul isi creaza defense pentru a-si pastra echilibrul, pentru ca existenta celor doi frati ai sai ii creaza o angoasa intolerabila, probabil in existenta lor vazand motivul separarii sale de parintii sai naturali . Atat prin desen cat si in activitatea de joc, copilul incearca sa faca fata conflictului emotional prin refuzul de a recunoaste un aspect dureros al realitatii sale externe pentru o mai buna stapanire a realitatii si o linistire a angoasei interne .

Psihodiagnostic: Anxietate de separare

Argumente:

– simptomele emoţionale şi comportamentale au apărut ca reacţie la factorii stresori reprezentaţi de: separarea de casa si de cei dragi lui , schimbarea domiciliului, scolii ;

– refuzul de a merge la culcare fara sa aiba alaturi o persoana in care are incredere ;

– cosmaruri repetate implicand tema separarii, acuzarea repetata de simptome somatice;

– acuzarea de simptome somatice (dureri de cap, de stomac, senzatii de voma)

– simptomele sunt semnificative clinic, provocând detresă marcată şi deteriorare semnificativă în funcţionarea socială şi şcolară;

Diagnostic diferenţial: – perturbarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe, sau unei condiţii medicale generale.

Concluzii: Funcţia cognitivă este reprezentată de un nivel de inteligenţă adecvată vârstei cronologice. Minorul prezintă ataşament insecurizant faţă de părinţi, sentimente de abandon, sensibilitate, dificultăţi de adaptare, anxietate şi sentimente de culpabilitate; rivalitate fraternală;
Recomandări:
Consiliere familiala pentru a constientiza familia de problemele cu care se confrunta minorul si a se constitui intr-un suport afectiv al acestuia , precum si a acorda sprijinul necesar familiei care se confrunta cu aceasta problema .
Interventie psihologica avand urmatoarele obiective:

– implicarea minorului in activitati de monitorizare a comportamentelor sale ;

– evaluarea emotiilor si comportamentelor problematice pentru construirea vocabular al emotiilor si sentimentelor;

– ajutarea copilului sa faca distinctie intre fapte si presupuneri.

Interventia psihologică a minorului susţinută prin joc, desen, joc de rol, activitati ca:,,Fapte,fapte,fapte”, ,,Vederea in tunel”, ,,Imagini”, ,,Rational sau irational”.