Arhive pe categorii: consiliere familiala si de cuplu

VOI STITI CE INSEAMNA CASNICIA?

” Voi nu stiti ce inseamna casnicia, caci acest cuvant inseamna celebrarea vietii in cuplu. Ea nu se reduce la un certificat. Nici un oficiu de la primarie nu va poate darui o casnicie, nici un preot nu va poate face acest dar.

Casnicia inseamna o revolutie uriasa in planul fiintei, o imensa transformare a modului de viata, care nu se poate petrece decat daca ajungeti sa celebrati statul impreuna, daca celalalt nu mai este pur si simplu celalalt, daca dumneavoastra nu mai sunteti pur si simplu dumneavoastra.

Cei doi nu mai sunt doi, intre ei a aparut o punte, au devenit unul, dintr-o anumita perspectiva.

Din punct de vedere fizic raman doi,dar in ceea ce priveste fiinta lor interioara, au devenit una.

Poate ca sunt cei doi poli ai existentei, dar existenta lor este una singura. A aparut o punte.”

 

Fragment din Farmacie pentru suflet, aparuta la Editura Mix in Colectia „OSHO” pe care o recomand celor care vor sa inteleaga cu adevarat ce inseamna sa traiesti in cuplu.

 

Sa va fie de folos!

Niculina Ciuperca, consilier  psihologic specialist, Familie-Cuplu

 

Imagine

O alternativa la divort: Consilierea de cuplu

 

  • Imagine

Pe toate posturile de televiziune si in presa mondena, se promoveaza divortul.

Eu ofer o alternativa: consilierea de cuplu, care va poate imbunatati relatia.

Atunci cand ligamentele de la un genunchi se deterioreaza preferati operatia, prin care se repara ligamentele sau va taiati piciorul?
Cam asa se intampla cu o relatie care nu mai functioneaza, in loc sa se incerce sa se repare relatia, se prefera divortul, fara sa se analizeze efectele pe termen lung.

De ce consiliere familiala si de cuplu?
Argumente

O vizita la terapeut sau consilier in momente importante ale cuplurilor : inainte de a spune ,,da”(consiliere premaritala), cand se hotarasc sa aiba un copil, in etapa cu copii mici, apoi cu copii adolescenti,etc.ar preintampina multe probleme. Pentru ca fiecare vine cu anumite patternuri din familia de origine, fiecare vede lucrurile in felul sau in ceea ce priveste relatia de cuplu, problemele familiei, educatia copiilor,relatia cu familia de origine, cu prieteni si cunoscuti . O problema deja ivita provoaca multa suferinta , uneori ce poate avea urmari pe termen lung.Inchipuiti-va ca pe una din maini ati lipi mai multe straturi de leucoplast . Cand il desfaceti trebuie sa va straduiti ceva timp sa stergeti urmele lasate de acesta .
Romanii, in special tinerii au inceput sa constientizeze importanta terapiei de familie. Mie imi vin in cabinet si tineri care aparent nu au nici o problema, dar vor sa fie ajutati sa se cunoasca mai bine, sa-l inteleaga pe celalalt , sa constientizeze fiecare pas pe drumul pe care au pornit, sa invete sa comunice mai bine, sa nu se blocheze reciproc din punct de vedere emotional sau cognitiv.
Terapia de cuplu si famile se bazeaza pe conceptul de coevolutie, pentru ca cei doi trebuie sa evolueze impreuna, sa incerce sa faca aceeasi pasi ca relatia sa mearga bine.
Mi-au venit cupluri care nici dupa 10-20 de ani de casatorie nu se cunosteau indeajuns, fiecare neintelegand ce-l deranja pe celalalt . Nu todeauna ce ai invatat in familia de origine merge in familia actuala. Sa nu uitam ca pentru orice aparat electrocasnic primesti instructiuni de folosinta . Pana inveti sa traiesti in cuplu trece ceva vreme, in care constient sau nu faci greseli care de multe ori dor. De aceea eu sustin ca o vizita la terapeut inainte de a face primul pas e benefica pentru ambii parteneri . Daca nu ati facut-o atunci, ori de cate ori aveti impresia ca lucrurile scapa de sub control, incearcati sa comunicati, sa intelegeti ce se intampla si ce va doriti cu adevarat si daca totusi lucrurile nu se rezolva in interesul ambilor parteneri, terapeutul va poate ajuta sa intelegeti unde ati gresit.

Niculina Ciuperca, consilier psihologic specialist  Familie-Cuplu
Cabinet individual de psihologie, str.Nicolae Oncescu 4,bl.100,etaj 2, ap.14(Crangasi)
Telefon 0724878966

Daca vrei sa fii implinit in viata, elibereaza-te de tiparele nesanatoase!

Sunt multe persoane care, prin tot ceea ce fac, au in vedere multumirea celorlalti, in detrimentul propriilor satisfactii.

Faptul ca pentru orice decizie asteapta aprobare din partea cuiva, ajung sa-si traiasca viata dupa regulile altora, nu ajung sa se maturizeze, sa-si faca propriile reguli, dupa care sa se ghideze.

Odata casatoriti, devin dependenti de partenerul de viata, caruia-i cedeaza puterea de decizie si accepta sa fie „protejat”.

O astfel de persoana, nu se va simti confortabil intr-o relatie, decat daca va incerca sa se elibereze de tiparele nesanatoase cu care a fost obisnuita.

In primul rand, e nevoie sa-si analizeze propria viata, sa-si constientizeze nevoile, sa invete sa se autoaprecieze, sa simta ce o implineste cu adevarat, sa incerce sa ia propriile decizii pentru viata ei, fara a incerca sa faca tot timpul pe plac altora si sa astepte ca altii sa-i valideze actiunile.

Un pas important este stabilirea limitelor cu cei care incearca sa-i controleze viata, dar si disocierea de oamenii care au obicei de a critica tot timpul si a nu-si trata semenii cu respect.

Probabil printre deciziile luate se pot afla si unele mai putin bune. Acest lucru nu trebuie sa sperie, pentru ca fac parte din evolutia persoanei. Daca o decizie nu are consecintele asteptate, o analiza obiectiva a situatiei, face ca in viitor gresala sa nu se mai repete. O situatie noua, va fi rezolvata mult mai bine decat cea dinainte.

Clientilor mei care se tem de propriile decizii, le dau exemplul cercetatorului care, dupa o munca sustinuta, in care mai apar si erori, ajunge sa obtina  rezultatele scontate. Ce s-ar intampla daca dupa prima nereusita ar ceda? Numai analiza obiectiva a fiecarei situatii in parte si  perseverenta cu care este urmarit un anumit scop poate aduce rezultate benefice.

Planificandu-ne numai activitati de rutina, nu gresim, dar nici nu vom evolua vreodata.

 Sper ca v-am mai dat o tema de gandire…

Sa va fie de folos!

Niculina Ciuperca, consilier psihologic specialist, familie-cuplu

Nu mai fortati intimitatea!

Iubirea adevarata nu apare peste noapte.

Ea inseamna atat exprimarea sentimentelor, cat si multe alte lucruri, printre care:

– dezvaluirea si respectarea punctelor forte si a slabiciunilor fiecaruia dintre cei doi parteneri;

– cei doi parteneri sa-si permita sa fie vulnerabili si sinceri unul fata de altul;

– fiecare sa se simta in siguranta si sa fie el insusi;

– sa existe o comunicare sincera, deschisa;

– in cuplu pe langa aspectele pozitive, mai apar  si negative, care, nu creaza probleme daca sunt gestionate cu intelepciune de cei doi, etc.

Fortand intimitatea, ne amagim cu ideea ca am construit o legatura durabila, dar constatam mai tarziu cu amaraciune ca aceasta nu exista.

Motivele pentru care unii forteaza intimitatea, s-ar putea explica prin nerezolvarea problemei refuzurilor din relatiile anterioare sau a unei frici ascunse de singuratate. Desi multi jinduiesc intimitatea, se tem in acelasi timp de ea, pentru ca si-ar dori ca totul sa se petreaca lucrurile ca in povestile cu zane.

Nu mai fortati intimitatea!

Cea mai reusita poveste de dragoste se infiripa treptat, pe masura ce ajungi sa cunosti pe cineva cu adevarat.

Sper ca v-am mai dat o tema de gandire….

Sa va fie de folos!

Niculina Ciuperca, consilier psihologic specialist, familie-cuplu

Imagine

Legile iubirii in munca de constelatii

Constelatiile familiale pot fi un sprijin de neimaginat pentru un terapeut ce-si doreste sa-si vada clientii privind cu incredere spre viitor.

“Legile iubirii”explica multe lucruri pe care celelalte terapii le trateaza superficial. Omul, ca si natura, se supune unor legi naturale. Nu poate exista  ordine intr-o familie in care nu se tine cont de cele doua legi principale:

1). “Toti cei care apartin familiei au un drept egal de a apartine, indiferent de ceea ce poate ca au facut “.

2). “Exista o ierarhie in termeni ai timpului. Cei nascuti inainte au precedenta asupra celor care au venit mai tarziu”

Personal nu-i inteleg pe cei care considera aceste legi “dogmatice si rigide”

In primul rand, prin “Legea apartenentei”(Cine apartine familiei)  se extinde cercul celor care apartin familiei si atunci o problema care se repeta  poate fi gasita acolo unde nimeni nu se astepta. Acest lucru se intampla pentru ca pe langa parinti, frati, surori, bunici, la care fiecare se gandeste, familiei ii apartin si copiii nascuti morti sau avortati, persoane alungate din familie, sau care au disparut, copii dati spre adoptie, persoane tinute secrete in fata familiei, persoane care au suferit din cauza vreunui membru al familiei.

Stim ca familia este un sistem, si ca toate sistemele vii tinde sa-si pastreze homeostazia. Acest lucru ne ajuta sa  intelegem de ce intr-o familie in care echilibrul a fost perturbat prin disparitia voita sau nu a unei persoane, este nevoie sa fie “nominalizata” o alta  peste ani, uneori chiar peste mai multe generatii. Aceasta iese  in evidenta printr-o problema, sau complex de probleme, pentru a ajuta  sistemul sa se echilibreze.

Cea de-a doua lege– ierarhia in termeni ai timpului – este influientata de Legea apartenentei, in sensul ca abia atunci cand toti cei ce apartin familiei sunt inclusi, se vad efectele  si asupra celei de-a doua.

Din pacate, nu totdeauna ierarhia este cea normala. Cazuri asemanatoare celor descrise de Barbara Morgan, am intilnit deseori in cabinet, situatii in care copiii preiau asupra lor sentimentele parintilor, rolul acestora, nu primesc de la parinti iubire, protectie, intelegere, incat mai tarziu sa aiba capacitatea sa o ofere propriilor copii. E dureros sa vezi o tanara care nu-si poate sustine examenele pentru ca nu se poate concentra stiind ca acasa e mama, pe care nu de putine ori o gasise beata, cu casa inundata, sau cazuta pe scari. In plus se considera vinovata ca nu a putut sa-i ascunda sticlele de bautura si n-a supravegheat-o suficient. O astfel de persoana se considera incapabila sa se casatoreasca si sa aiba proprii copii, pentru ca se teme ca nu va reusi sa le ofere dragostea de care vor avea nevoie.

Prezenta si afectiunea unei mame fata de copilul ei este foarte importanta, pentru ca  odata ajuns parinte, copilul nu va reusi sa-si asume responsabilitatile, iar patternurile disfunctionale se vor repeta in urmatoarea generatie, sau si mai rau in toate generatiile ce vor urma.

Ceea ce mi se pare interesant e faptul ca persoana care participa la o constelatie simte daca apartine sau nu acelei familii, prin pozitia pe care se situeaza. Urmarind o constelatie, se observa ca aranjarea spatiala a membrilor familiei are loc intr-o directie in sens orar, barbatul avand sotia la umarul sau stang, copiii sunt fata in fata cu parintii, primul nascut avandu-i pe ceilalti in stanga sa. In situatia familiilor amestecate, partenerii anteriori stau la umarul drept, cei veniti ulterior se asaza in partea stanga, cu copiii aflati fata in fata cu parintii.

In cazul in care sunt persoane neincluse (ex.cei nascuti morti, avortati, dati spre adoptie, morti) persoana  simte o stare de neliniste, cum de altfel simte si daca o persoana nu-si indeplineste propriul rol.

“Ritualurile” prin care copiii multumesc parintilor ca le-au dat viata si constientizeaza care sunt de fapt rolurile lor si care ale parintilor, ritualuri prin care-si “primesc viata complet”, dar se si angajeaza sa faca”ceva bun din ea”au menirea de a scoate anumite sentimente la suprafata, dar si de a restabili ierarhia afectata. Aparitia  unei anumite rezistente, faptul ca e necesar un anumit timp cand poti face anumite lucruri, ca de fiecare data se descopera lucruri la care nimeni nu s-a gandit, ca se gasesc explicatii pentru intrebari care au fost de multe ori puse, dar carora nu le-a gasit nimeni raspuns, e un miracol, sau poate un cadou oferit de Bunul Dumnezeu oamenilor, pentru a-i ajuta sa gaseasca raspunsuri la nelinistile lor.

Ordinea dintr-o constelatie, cu barbatul ce ocupa prima pozitie, este de fapt ordinea fireasca, cea descrisa si in Biblie, in care “femeia si barbatul sunt robii lui Dumnezeu” iar barbatul, ce “isi iubeste femeia precum Hristos Biserica”, este plin de dragoste si intelegere fata de ea, se poarta delicat cu aceasta si o protejeaza.

Anumite confuzii in ceea ce priveste rolul barbatului intr-o familie, confuzii create de anumite asociatii feministe, au putut fi combatute prin observarea multor constelatii, care au ajuns la acelasi rezultat: acolo unde exista iubire, barbatul ocupa locul ce i se cuvine.

Constelatiile au evidentiat si faptul ca “ pentru un baiat, e cel mai bine sa inceapa in sfera mamei, apoi sa mearga in sfera tatalui sau si sa ramana acolo”, lucru pe care l-am demonstrat pe zeci de cazuri in cabinet, pentru ca acolo unde baiatul a fost prezent tot timpul in preajma mamei, nu are o identitate masculina suficient conturata incat sa isi poata asuma responsabilitatea unei familii.

Numai cand  barbatul isi asuma propria lui masculinitate, el devine un barbat puternic, sigur pe el si stie ce e bine pentru el si apropiatii sai. Are initiativa, e capabil sa ia decizii si isi asuma raspunderea faptelor sale; cand deciziile nu sunt pe placul celorlalti, dar importante pentru familie, chibzuieste indelung, se informeaza suficient, cantareste ce se castiga si care-i pretul platit pentru acea actiune, se consulta cu sotia pentru a nu scapa din vedere anumite lucruri, o ajuta sa vada avantajele.

Numai langa un asemenea barbat  o femeie se simte protejata, iubita si pretuita.

Un asemenea barbat, are si alte calitati, care-l face sa-si merite cu prisosinta pozitia pe care o ocupa in cadrul familiei:

– isi protejeaza nevasta si ii satisface nevoile emotionale;

– nu recade in stereotipurile masculului autoritar, abuziv si dominator;

– stie ca nevasta nu are nevoie numai de cineva care s-o dirijeze si sa lase totul in seama ei;

– sa-si calauzeasca familia spre tintele pe care le stabilesc impreuna;

– are atitudine barbateasca, adica poseda trasaturi de caracter si virtuti demne de de admirat, este curajos si independent in gandire,astfel incat sa poata infrunta greutatile;

– considera ca a darui, nu inseamna numai daruri materiale, dar si un zambet, o privire plina de dragoste si respect, o incurajare, afectiune,etc.

– stie ca nu-i de-ajuns sa ai bani si proprietati ca sa fii un bun tata de familie; copiii trebuie sa vada ca parintii se respecta si se sustin reciproc;

– intelege ca educatia copiilor inseamna: indrumare si exercitarea autoritatii; supraveghere; instruire; corectarea defectelor; sa fie un model pentru copii; sa reactioneze in fata provocarilor vietii; sa-i ajute sa se maturizeze;

– este la curent cu evenimentele din viata membrilor familiei, face eforturi pentru a le intelege simtamintele, isi face griji pentru ei, stie cand sa le dea sfaturi si cand nu…

– nu-si iese din fire cand lucrurile ies altfel de cum si-a dorit si face o analiza constructiva  a ce s-a intamplat;

– se adreseaza sotiei cu prietenie si tandrete, nu moracanos, repezit sau furios; ii arata ca o apreciaza si o critica numai cand e neaparat necesar, aducand argumente rationale; Daca stie sa tina furia in frau dovedeste ca este mai puternic decat cel ce-i domina pe altii si nu-si poate controla propria furie.

Constatarile de mai sus am simtit nevoia sa le scriu, pentru ca  sunt  rezultatul cercetarii  pe cupluri, pe o perioada de circa 6 ani, care dovedesc faptul ca observatiile obtinute in cadrul constelatiilor sunt cat se poate de pertinente.

Legile iubirii se fac simtite si in cadrul adoptiilor, unde este important sa mentionam faptul ca parintii naturali au precedenta asupra parintilor adoptivi, pentru ca au venit primii in viata copilului lor. Prin urmare, daca sunt recunoscuti complet si-si ocupa locul de drept, devin capabili sa stea deoparte si sa faca loc parintilor adoptivi, carora le sunt recunoscatori pentru ca si-au asumat in locul lor sarcina de a creste copilul.Copilul adoptat  se poate elibera  emotional stiind de unde a venit, cunoscandu-si parintii naturali, intelegand motivele pentru care a fost dat spre adoptie. In caz contrar, generatia urmatoare poate fi afectata, copiii avand nevoie de terapie.

Ordinea  e importanta si in cazul cand partenerii se recasatoresc. Primul partener va fi onorat si va avea locul sau de drept si va avea o relatie buna cu copiii din casatoria anterioara, iar atunci cand din cea de-a doua familie se naste un copil, partenerul si copiii din relatia anterioara raman pe prima pozitie.  Pe baza experientei am constatat ca pastrand aceasta ordine fireasca in familiile cu care am lucrat, acolo unde se restabileste ordinea si respectul copiii se dezvolta bine emotional si nimeni nu are de suferit.

Intr-o familie conteaza si ordinea fratilor si surorilor, din aceasta ordine neputand sa lipseasca copiii morti sau avortati. Intr-o constelatie,  in cadrul unui ritual copilul lipsa isi ocupa locul ce i se cuvine, astfel incat cel nascut  in urma acestuia sa-si poata gasi linistea si sa nu mai fie afectat.

Ce este foarte interesant e faptul ca intr-o constelatie facem ceea ce putem, apoi ne detasam si “lasam soarta, destinul,sufletul clientului sa faca ceea ce este necesar sa faca mai departe”. Comunicarea cu cei morti, readucerea lor inapoi in familie in locul care le apartin si apoi lasarea lor sa plece aduce pacea atat in sufletele celor disparuti cat si ale celor ramasi, rezolvand adevarate traume care ar dainui peste generatii.

Moartea unui copil, moartea prematura a unui parinte, a unui frate sau a unei surori, experientele traumatizante din razboi, bolile cronice, dependentele, tulburarile de comportament alimentar, etc. toate sunt tratate cu interes in constelatii si fiecareia i se atribuie importanta care i se cuvine.

 Indiferent ca se folosesc vizualizarile, ca se lucreaza cu figurine de plastic, cu pietricele sau alte obiecte, sentimentele ce ies la suprafata si propozitiile rostite ajuta la stabilirea unei ordini ce a fost candva afectata. Iar faptul ca efectele pot fi simtite si de alte persoane din afara grupului este de-a dreptul fascinant, un motiv in plus pentru necesitatea progresului constelatiilor familiale, pentru aprofundarea metodei si acordarea respectului cuvenit celor ce o practica.

 

 

Bibliografie:

1).Barbara Morgan, Intoarcerea acasa.Un prim pas în lumea constelaţiilor familiale, Editura Har Tios,Botoşani,2012;

2).Patrice Van Eersel, Catherine Maillard, Mă dor stramoşii. Psihogenealogia sau cum să ne schimbăm viitorul, cunoscându-ne trecutul, Editura Philobia, Bucureşti,2011;

3).Bert Hellinger, Fericirea care durează. Cum se împlinesc relaţiile, Editura Cartea Daath, Bucureşti, 2010;

4).Franz Ruppert, Traumă, ataşament, constelaţii familiale. Psihoterapia traumei, Editura3, 2012.

 Sper ca v-am trezit interesul pentru constelatiile familiale!

Niculina Ciuperca, consilier-psihologic specialist, familie-cupluImagine

Cainele si pisica

O tema de meditatie!

Odata, un om statea linistit la masa, ospatandu-se cu pofta din felurile pregatite.

La picioare, s-a asezat cainele sau.

Uitandu-se in ochii omului, cainele isi spunea:

„Da Doamne sa manance cu pofta stapanul meu si, dupa ce s-o satura, sa-mi dea si mie o bucatica!”

In acest timp, s-a apropiat si pisica. Privindu-l pe om cum mananca si gudurandu-se pe langa el, isi spunea in sinea ei:

„Da Doamne sa orbeasca stapanul meu, doar o clipa, sa-i pot fura mancarea!”

Cainele astepta sa primeasca tot ce omul s-ar fi indurat sa-i dea, cunoscand bunatatea stapanului sau. Pisica, insa, pandea orice moment sa poata fura, lacomia indemnand-o sa nu se multumeasca cu ceea ce ar fi primit.

Asa este si in viata. Unii dintre prietenii care ne inconjoara sunt asemenea cainelui, adica fideli si devotati, rabdatori si sinceri. Altii, insa, sunt asemenea pisicii: oricand cu un zambet pe buze, dar mereu cu rautate in suflet, asteptand doar prilejul sa fure si sa profite de pe urma ta.

Cand ai in preajma ta prieteni adevarati, bucura-te pentru ei si pentru prietenia voastra; cand vezi, insa, ca de tine se apropie si cei asemenea pisicii, nu-i goni si nu te purta cu ei asa cum ar merita, ci roaga-te pentru ei si incearca, prin bunatatea ta, sa ii faci si pe ei mai buni.

„Suferiti de pe urma unui om rau ? Iertati-l, ca sa nu fie astfel doi oameni rai!”

sursa:www.crestinotodox.ro

Consilierea psihologica in alcoolism

Consilierea individuala facuta inaintea celei de grup da rezultate neasteptate. Si asta pentru ca de fapt alcoolul a fost un substitut al unor carente afective , sau consecinta unor probleme nerezolvate din trecut. Numai dupa rezolvarea problemelor care-i fac sa se indrepte spre alcool, indivizii  pot fi ajutati sa-si descopere resursele pentru a lupta cu acest flagel

Din  experienta mea de consilier, pot spune ca alcoolul nu-i un dusman ce nu poate fi invins. Sotiile, mamele, surorile , familiile in general pot fi un sprijin important pentru psihologul ce-l ajuta pe individ sa constientizeze ce multe lucruri sunt importante in viata, ca a trai frumos si sanatos este o arta pe care o putem manui cu dibacie.
Totul e sa vrem …daca altii au reusit , noi de ce nu ….

Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de personalitate antisociala (conform DSMIV)

Spre informare:

A. Există un pattern pervasiv de desconsiderare şi violare a drepturilor altora apărând de la etatea de 15 ani, ca indicat de trei (sau mai multe) dintre următoarele:

(1)   incapacitate de a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele legale, indicată de comiterea repetată de acte care constituie motive de arest;

(2)   incorectitudine, indicată de minţitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru profit sau plăcere personală;

(3)   impulsivitate sau incapacitate de a plănui dinainte;

(4)   iritabilitate si agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale  repetate;

(5)   neglijenţă nesăbuită pentru siguranţa sa sau a altora;

(6)   iresponsabilitate considerabilă, indicată prin incapacitatea repetată de a avea un comportament consecvent în muncă ori de a-si onora obligaţiile financiare;

(7)   lipsa de remuscare, indicată prin a fi indiferent ori a justifica de ce a făcut  să sufere ori a maltratat sau a furat de la altul.

B.  Individul este în etate de cel puţin 18 ani.

C.  Există proba unei tulburări de conduită cu debut înainte de 15 ani.

D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv în cursul schizofreniei ori al unui episod maniacal.

Sper sa va fie de folos!

Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea de conduita (conform DSM IV)

Pentru informarea celor interesati:

Imagine

A. Un pattern repetitiv şi persistent de comportament în care drepturile

fundamentale ale altora ori normele sau regulile sociale corespunzătoare

etăţii sunt violate, manifestat prin prezenţa a trei (sau a mai multe) dintre

următoarele criterii în ultimele 12 luni, cu cel puţin un criteriu prezent în

ultimele 6 luni:

Agresiune faţa de oameni şi animale

(1) adesea tiranizează, ameninţă sau intimidează pe alţii;

(2 iniţiază adesea bătăi;

(3) a făcut uz de o armă care poate cauza o vătămare corporală serioasă

altora (de ex., băţ, cărămidă, sticlă spartă, cuţit, armă de foc);

(4) a fost crud fizic cu alţi oameni;

(5) a fost crud fizic cu animalele;

(6) a furat cu confruntare cu victima (de ex., banditism, furt din poşete,

estorcare, atac cu mâna armată);

(7) a forţat pe cineva ia activitate sexuală;

Distrugerea proprietăţii

(8) s-a angajat deliberat în incendieri cu intenţia de a cauza un prejudiciu serios;

(9) a distrus deliberat proprietatea altora (altfel decât prin incendiere).

Fraudă sau furt

(10) a intrat prin efracţie în casa, dependinţele sau autoturismul cuiva;

(11) minte adesea peatru a obţine bunuri sau favoruri ori pentru a evita

anumite obligaţii (adică, „escrochează” pe alţii);

(12) a furat lucruri de valoare mare fără confruntare cu victima (de ex., furt

din magazine, dar fără efracţie; plastografie);

Violări serioase aie regulilor

(13) adesea lipseşte de acasă noaptea în dispreţul interdicţiei părinţilor,

începând înainte de etatea de 13 ani,

(14) a fugit de acasă (noaptea) de cel puţin două ori în timp ce locuieşte în

casa părintească sau a substitutului parenta! (sau odată, fără a reveni

acasă o lungă perioadă de timp),

(15) chiuleşte adesea de la şcoală, începând înainte de etatea 13 ani.

B. Perturbarea în comportament cauzează o deteriorare semnificativă clinic în funcţionarea socială, şcolară sau profesională.

C. Dacă individul este în etate de 18 ani sau mai mult, nu sunt satisfăcute

criteriile pentru tulburarea de personalitate antisocială.

Pe baza etăţii la debut, poate fi:

– Tulburare de conduită, tip cu debut în copilărie: debutul a cel puţin un criteriu caracteristic tulburării de conduită înainte de etatea de 10 ani,

-Tulburare de conduită, tip cu debut în adolescenţă: absenţa oricărui criteriu caracteristic tulburării de conduită înainte de etatea de 10 ani,

– Tulburare de conduită, debut nespecificat: etatea ia debut nu este cunoscută

Severitatea poate fi:

Uşoară: puţine, dacă nu chiar nici un fel de probleme de conduită în exces în raport cu cele cerute pentru a pune diagnosticul, iar problemele de conduită cauzează numai un prejudiciu minor altora;

Moderată: numărul problemelor de conduită şi efectul asupra altora, intermediar între „uşoară” şi „severă”;

Severă: multe probleme de conduită în exces în raport cu cele cerute pentru a pune diagnosticul ori problemele de conduită cauzează un prejudiciu considerabil altora.

Pentru indivizii peste 18 ani, diagnosticul de tulburare de conduită poate fi pus numai dacă nu sunt satisfăcute criteriile pentru tulburarea de personalitate antisocială. Diagnosticul de tulburare de personalitate antisocială, nu poate fi pus indivizilor sub 18 ani.

Sper sa va fie de folos!