Arhive pe categorii: consiliere familiala si de cuplu

Nu dati dovada de pasivitate cand aveti probleme in cuplu !

In viata de familie, de multe ori apar diverse probleme,cei doi parteneri simt ca nu-i tocmai in regula ce se intampla, dar nu fac nimic sa schimbe lucrurile.
Amanarea unei discutii despre problemele ivite nu face decat sa le adanceasca tot mai mult .
O solutie ar fi sa notati orice ingrijorare, teama sau neliniste ce va preocupa, (fiind sinceri cu voi insiva ) si sa discutati cu partenerul (partenera) fiecare punct.
Incercati sa rezolvati toate problemele in mod creativ, in functie de nevoile si asteptarile ambilor parteneri, cautati impreuna solutii salvatoare in situatiile dificile care apar.
Cele mai multe situatii problematice apar datorita nesigurantei si incapacitatii persoanelor implicate, dar si a lipsei de maturitate a familiei tinere sau a parintilor acestora, precum si a unor diferente in sistemul de valori.
Daca nu ati reusit sa ajungeti la un punct comun, e bine sa consultati un specialist decat sa ajungeti sa aruncati la cos o dragoste frumoasa ce v-ar putea implini.
Beverley Nichols spunea :”Casnicia este o carte in care primul capitol e scris in versuri, restul fiid scris in proza”
Depinde de voi ca primul capitol sa dureze cat mai mult. „O casnicie reusita este aceea in care te indragostesti de mai multe ori, insa de aceeasi persoana” , spunea un autor necunoscut. Avea dreptate , pentru ca tocmai sentimentul care i-a legat pe cei doi ramane uitat undeva intr-un ungher.
De multe ori, nu diferenta dintre cei doi doare, ci indiferenta.
De aceea , fiecare trebuie sa fie atent la nevoile celuilalt, sa trateze pe celalalt asa cum ii place sa fie tratat.

Sper ca v-am putut fi de folos!

Niculina Ciuperca, consilier psihologic specialist- familie-cuplu

De ce se degradeaza relatiile de cuplu?

De ce se degradeaza relatiile de cuplu?V-ati gandit vreodata de ce relatiile de cuplu se pot degrada?
Acest lucru preocupa pe toti care dintr-un motiv sau altul au ajuns la despartire, dar si pe cercetatorii care, au dorit sa afle de ce tot mai multe cupluri se despart, de ce intimitatea se degradeaza odata cu trecerea anilor .
S-a descoperit astfel ca aceasta degradare este in stransa legatura cu un anumit gen de relatie de cuplu, cu climatul familial in care au crescut cei doi parteneri, dar si cu tipul de retea relationala pe care il intretin.
Cunoscand etapele acestei degradari, un cuplu intelept poate preveni disolutia.
Astfel, in prima etapa apare o lipsa de comunicare intre parteneri, fiecare dintre cei doi intampinand dificultati de a-si exprima sentimentele, emotiile. In aceasta etapa pot fi ajutati de psiholog sa reanvete sa comunice, sa treaca peste problemele ce-i despart, (care de multe ori sunt minore) , sa treaca peste orgolii, sa se redescopere, sa deblocheze sentimentele care i-au adus impreuna si pe care se incapataneaza sa le ignore.
In etapa a doua, de obicei apar dificultati de acomodare cu caracterul partenerului, cu personalitatea si ritmurile sale, cei doi ajung sa nu se mai suporte. Neintelegerile dintre cei doi duc la neintelegeri pe plan sexual, de acum urmeaza deceptiile sentimentale, care duc la moartea iubirii .
Cand cei doi ajung sa nu se mai iubeasca ( sau cel putin asa au impresia), raceala incepe sa creeze distanta intre ei, apare infidelitatea ( pentru ca de cele mai multe ori apare cineva care-ti ofera un umar pe care sa te sprijini), apar violentele de orice natura .
Reusesc sa treaca peste probleme cei care depasesc etapa orgoliilor, care stiu sa se adapteze din mers. Studiile au dovedit ca cele mai rezistente cupluri sunt cele in care puterea si sarcinile sunt echitabil impartite, nu acelea in care ,,gospodina e la cratita si sotul la table”.

Sper sa va fie de folos!
Psiholog-consilier Familie- Cuplu, Niculina Ciuperca

De ce nu supravietuieste casnicia ?

Tot ne intrebam de ce unele casnicii rezista, pe cand altele se termina cand toti se asteapta mai putin.

Experienta a dovedit ca in familiile in care exista reguli negociate si respectate de toti, casniciile au cele mai mari sanse sa supravietuiasca.

*Redau mai jos principalele incalcari ale regulilor conjugale care duc la destramarea casniciilor.
– limbajul degradant, insultele, umilirile ;
– violenta fizica fata de partener sau copii;
– violenta sexuala (violarea partenerului, abuzarea sexuala a copiilor);
– infidelitatea ;
– alcoolismul / dependenta de droguri ;
– cheltuielile iresponsabile sau pariurile care pun in primejdie bunastarea familiei sau nesocotesc nevoile partenerului;
– refuzul de a discuta si de a ajunge la acorduri privitoare la problemele familiei;
– refuzul de a munci (de a avea o slujba sau de a participa la treburile casnice ) si de a sprijini in mod echitabil familia;
– refuzul sistematic de a lua in considerare sentimentele partenerului si de a depune eforturi pentru a-l intelege .

*Daca observati ca partenerul (partenera) dumneavoastra incalca una sau mai multe din regulile conjugale, trebuie sa interveniti si sa subliniati ca acest lucru nu este acceptabil.
Refuzul sistematic si repetat al partenerului de a se schimba duce de obicei la despartire.
Daca ajungeti intr-o situatie limita, faceti un ultim efort si programati-va o intrevedere la un consilier, care va poate ajuta sa treceti peste situatia creata .

*In multe cupluri nu se constientizeaza cat de importanta este exprimarea sentimentelor fata de partener. Desi au sentimente puternice unul fata de altul, nu stiu cum sa devina constienti de ele, cum sa le exprime. Se intampina o oarecare greutate in identificarea si exprimarea sentimentelor . In munca de cabinet am realizat ca dificultati mai mari in a-si exprima sentimentele intampina avocatii, inginerii, politistii si militarii de cariera, probabil natura profesiei descurajandu-i sa-si manifeste emotiile. In toate cazurile familiile sunt afectate atunci cand membrii lor sunt incapabili sa-si comunice emotiile .
De multe ori exprimarea emotiilor este blocata de un partener printr-un anumit tip de comportament sau printr-o verbalizare de forma : „nu stiu niciodata ce simte sotul meu”, „parca e un zid de gheata”, etc. In aceste conditii sotul sa nu-si mai poata exprima sentimentele si dorintele, intrucat simte ca este criticat, nu ca se asteapta de la el sa intre in contact cu trairile emotionale.
Astfel de afirmatii conduc mai degraba la profetii autoimplinite, critica descurajand exprimarea sentimentelor.

DE LUAT AMINTE! !

1) Cursul unei relatii rezulta din decizia constienta si responsabila a fiecarui partener.
2) O relatie nu esueaza daca fiecare partener este atent la nevoile celuilalt
3) Dragostea adevarata se poate atenua, dar niciodata nu moare;sentimentele profunde si pozitive pot doar sa se atenueze, nu sa si dispara. Resuscitarea relatiei amoroase sta in puterea si intelepciunea partenerilor.
Dragostea poate reveni, daca nu se loveste de zidul falselor orgolii si a incapatanarii.
Pozitia „eu am intotdeauna dreptate” face ca relatia unui cuplu sa fie moarta din start.
Ascultati-l totdeauna si pe celalalt si cereti-i sa-si sustina punctul de vedere cu argumente !

Sper ca v-am dat o tema de gandire, astfel incat sa nu ajungeti sa esuati in canicie!

Infidelitatea- factor destabilizator al relatiei de cuplu

Infidelitatea creaza mari probleme in cuplu, pentru ca duce la tradarea increderii partenerului, sperantelor, viselor si asteptarilor acestuia . 

In general la infidelitate se ajunge cand exista probleme in cuplu, chiar daca uneori acestea sunt bine ascunse.

Motivele sunt multiple. Uneori, unul din parteneri cand sesizeaza ca sunt probleme, crede ca poate stabiliza situatia avand o aventura, pe care o vede ca pe o supapa de siguranta emotionala, menita sa-l detensioneze si sa uite de problemele cuplului . Poate fi o latura pozitiva daca ramane secreta, dar care, odata deconspirata face ca pe langa problemele cuplului sa mai adauge si noua stare de nefericire .
Un sfat pentru partenerul inselat: e preferabil sa nu cercetati ca sa nu descoperiti lucruri pe care nu le puteti tolera .

Daca aveti intelepciunea sa identificati problemele cuplului, sa-ncercati sa le rezolvati si sa va asumati o parte din vina care l-a impins pe partener spre infidelitate, cuplul va functiona in continuare .
O greseala care poate duce la despartirea definitiva, este ca atunci cand partenerul care descopera infidelitatea sa incerce sa se razbune procedand la fel. Simtindu-se ranit, intr-un acces de furie crede ca-si pedepseste partenerul („sa simta si el cum m-am simtit eu”). Aventura aceasta a razbunarii aduce mari regrete in momentul in care se constientizeaza ca a ajuns sa faca aceleasi lucruri pe care le-a detestat la partener .

In multe cazuri infidelitatea apare din cauza faptului ca, in conditiile vietii de astazi cand cei doi pun pe primul loc mentinerea unui loc de munca pentru a-si asigura existenta, uita sa-si mai comunice problemele importante, uita de ce sunt impreuna si devin doi straini. Cel care inseala nu-si doreste sa paraseasca relatia, vrea doar sa-l atentioneze pe celalalt ca exista, ca e nefericit in cuplu, ca exista probleme si ca trebuie sa faca ceva sa-si tina partenerul aproape . De multe ori acest tip de aventura poate sa nu aiba implicatii sexuale, cealalta persoana fiind folosita ca o amenintare emotionala, care sa implice cuplul in rezolvarea problemelor ignorate pana acum .
Cuplul poate functiona in continuare daca cei doi recunosc aventura ca pe un semnal al lipsei de comunicare, un rol important avand si durata aventurii.

Uneori, aventura poate fi legata numai de sex, la aceasta practica recurgand persoane a caror experienta sexuala este limitata. Se poate evita printr-o discutie onesta intre parteneri legata de dorinte si nevoi .

Un rol important in relatia de cuplu, il joaca si personalitatea individului. Sunt persoane care nu au capacitatea de a avea incredere dezvoltata si atunci se tem sa se apropie prea mult emotional de parteneri, se retrag cativa pasi, au o aventura si apoi incearca sa reconstruiasca relatia. Sunt constiente ca nu trebuie sa procedeze astfel, dar sunt incapabile sa se opreasca . Poate si-ar dori sa se angajeze in relatii care sa le aduca satisfactii, dar saboteaza singure relatia.
Din pacate sunt si situatii cand problemele cuplului persista multa vreme si orice incercare de a stabiliza relatia este un esec . In aceasta situatie, unul dintre parteneri doreste sa evadeze din problemele dificile ale relatiei, dar ii este greu sa spuna acest lucru partenerului, de care nu mai este atasat emotional. Simte ca relatia lor nu mai are nici un viitor si incearca sa puna bazele unei relatii viitoare .
Indiferent sub ce forma se manifesta, infidelitatea provoaca multa suferinta. De aceea nu e bine sa se ajunga aici .
Problemele din cuplu nu se deterioreaza dintr-o data . De aceea va adresez indemnul : „atentie la semnalele de avertizare!”

Semnale de avertizare exista, dar nu totdeauna suntem atenti la ele.
Nici o schimbare in relatie nu apare dintr-o data. Important e sa se acorde atentie oricarui semnal care vine din partea sotiei sau a sotului.

Oricare dintre parteneri poate manifesta insatisfactie cu privire la relatie, se poate plange ca-i nefericit, ca nu i se da atentie, ca a disparut orice forma de romantism dintre ei, ca nu mai i se acorda atentie ca la inceput.

Daca situatia se prelungeste, partenerul se convinge ca lucrurile nu se vor schimba in bine, capata un sentiment persistent al lipsei de speranta ca relatia va mai intra pe un fagas normal, crede ca se asteapta la ce-i mai rau de la celalalt si incearca sa evadeze pentru a iesi din aceasta situatie dureroasa.

Daca cei doi gasesc intelepciunea sa inteleaga ca mariajul lor are probleme si ca amandoi trebuie sa faca schimbari semnificative pentru a-l aduce la normal, pot fi evitate momentele cu consecinte dezastruoase pentru cuplu.

In situatia in care orgoliile sunt mai puternice decat rezolvarea problemelor ivite, consilierul de cuplu ii poate ajuta sa inteleaga unde gresesc, sa fie mai atenti la semnalele ce vin din partea celuilalt partener, sa interpreteze indiciile ambivalentei ca pe un semn serios ca e nevoie de schimbare, sa invete sa comunice intre ei fara sa se simta amenintati si sa adopte o atitudine de aparare,sa gaseasca impreuna cele mai bune strategii pentru revigorarea relatiei.

Sper ca v-am mai dat o tema de gandire!

Niculina Ciuperca,psiholog-consilier familie-cuplu

Cum sa prevenim conflictele in cuplu

Cum sa prevenim conflictele in cupluPentru cuplurile tinere (dar si pentru cele care au o oarecare vechime pe taramul casniciei,dar care n-au reusit sa treaca peste momentele dificile),am selectat din cartile de specialitate cateva reguli, pe care eu le consider importante pentru reglarea climatului conjugal.

Nu pot decat sa va indemn sa folositi ce vi se potriveste, sau sa va gasiti impreuna propriile reguli care sa va ajute sa treceti peste momentele dificile .

1). Cuplul este mai important decat fiecare din parteneri . Scop final:invingator/ invingator, nu invingator/ invins.

2). Trebuie sa stiti cand sa pastrati tacerea : ce vreau sa spun este de ajutor relatiei, sau partenerului? Daca nu, renuntati sa mai spuneti .

3). Atentie cand abordati un subiect . O problema care deranjeaza e bine sa fie discutata intr-un moment de calm si relaxare,nu cand sunteti furiosi.

4). Pot fi probleme carora pentru binele cuplului trebuie sa le declarati un armistitiu permanent (probleme care nu au legatura cu casnicia, sau daca au, nu ar fi benefice pentru cuplu- ex. o problema dureroasa din trecut).

5). Acordati-i celuilalt privilegiul indoielii sau prezumtia de nevinovatie .

6). Atentie la modul de interpretare. Interpretarea negativa sau deformata a mesajelor stimuleaza sistemul nervos autonom(SNA) si ucide posibilitatea rezolvarii conflictelor .

7). Atentie la orgolii!

8). Interpretati corect mesajul partenerului . Pasi de urmat:
– abtineti-va sa raspundeti imediat cand vi se pare ca nu-i ceva in ordine;
– faceti un pas innapoi in timp, ca sa realizati daca remarca partenerului va aminteste de ceva din trecut ;
– aruncati o privire lucida asupra faptelor, pentru a constientiza diferenta dintre ce se intampla in trecut si ce se intampla acum; verificati-va suspiciunea ;
– estompati detaliile(puteti spune ca acest comportament va aminteste ceva dureros din trecut si ar fi bine sa nu mai fie folosit).

9). Daca doriti sa aveti o casnicie fericita, pastrati o proportie de 5/1 intre comunicarile pozitive si negative.

10). In caz de conflict,pastrati-va calmul in voce.

11).Revendicari versus reprosuri (cereti-i partenerului in mod direct ce doriti,fara a-i reprosa alte lucruri). Acuzatiile stimuleaza SNA al sotului, creierul se blocheaza si nu poate auzi sau procesa mesajul.

12).Nu se abordeaza partenerul cand e obosit, iritat, asteptati pana s-au limpezit apele.

13). Cand nu aveti alte solutii, folositi umorul, pentru ca reactiile biochimice care insotesc umorul sunt incompatibile cu cele care insotesc mania.

14). Acceptarea diferentelor , recunoasterea dreptului celuilalt de a exista ca persoana separata. Fa pentru partener ce-i place lui, nu ce-ti place tie.

15).Sotii isi satisfac reciproc dorintele, isi respecta promisiunile.

SPER SA VA FIE DE FOLOS!

Niculina Ciuperca, psiholog-consilier familie-cuplu

FAMILIA ROMANEASCA ARE UN VIITOR ?

Anumite studii par sa sustină ideea ca asistăm nu numai la sfârşitul familiei asa cum o stim, ci şi la ,,sfarşitul lumii pe care o cunoastem”(„The End of.the World as We KnowIt”-Waters , 1995), la începutul unui haos în care totul se schimbă mult prea repede pentru a putea ţine pasul. Sunt insă şi studii care atestă faptul că familia rămâne pentru majoritatea indivizilor domeniul care le oferă cea mai mare satisfacţie, cel care are cea mai mare importantă în viaţa lor .

În condiţiile vieţii de astăzi mulţi analişti au tendinţa de a vedea schimbare peste tot, exagerând şi în privinţa fenomenelor de eroziune a familiei. Multe din schimbările constatate se datorează în mare parte dezbaterilor numeroase pe această temă , având loc un proces de tipul celui descris de Thomas:,,o situatie definită drept reală devine reală prin consecinţele ei ”.
In aceste conditii mi-am pus problema : familia romaneasca are un viitor ?

Raspunsul este da, cu conditia  să se conştientizeze care sunt greşelile majore care duc la disoluţia familiilor, să se inteleagă unde se greşeste în creşterea si educaţia copiilor, care-i rolul societăţii in menţinerea acestor aspecte. Familia şi societatea trebuie să aibă o mai bună colaborare, să se sprijine reciproc, pentru că dacă treburile merg bine în familie vor merge şi în societate. Una fără alta nu poate să evolueze .

Psihologul consilier Familie -Cuplu poate juca un rol important in societate, daca se constientizeaza ca multe din problemele cuplurilor se pot rezolva daca sunt ajutati sa treaca peste orgolii, sa constientizeze ca problemele ivite se pot rezolva numai impreuna, comunicand (dar sa stim cum, cand si unde  s-o facem), ca pot fi ajutati sa se cunoasca cu adevarat, sa invete sa se respecte,  sa evolueze impreuna, sa inteleaga faptul ca nu pot fi un cuplu adevarat pana cand  nu-si rezolva problemele cu care vin din familia de origine .

Ca in orice domeniu, si in relatia de cuplu trebuie parcursi anumiti pasi pana la maturizarea relatiei, numai ca aici fiecare poticnire poate fi fatala, daca nu exista o doza de intelepciune. Sunt momente in care cei doi pot sa-si resolve singuri problemele, dar sunt destule in care un sprijin specializat le-ar fi de un real folos . Mi-au dovedit-o cuplurile care pentru probleme minore ajunsesera la divort si care astazi zambesc amintindu-si  cum orgoliile  si unele convingeri limitatoare puteau  sa le distruga relatia.

Redau mai jos fazele prin care trece relatia de cuplu, pentru a se constientiza cat de important e fiecare pas ce trebuie urmat:

– Faza de simbioza – in care se naste cuplul, pe primul plan este dragostea, emotiile la fiecare intalnire, dorinta de a fi tot timpul impreuna. In aceasta faza,  asemanarile sunt exagerate, deosebirile ignorate, nici unul dintre ei nu apare egoist si insensibil. Fiecare partener furnizeaza celuilalt ceea ce se asteapta,  asteptarile sau cerintele sunt implinite automat, pentru ca sunt simple si unice: dragoste, daruire, uniune, contopire , incercarea de a forma o unica fiinta. Durata depinde de conditia emotionala a partenerilor, pentru ca dragostea oboseste, este consumatoare de energie psihica si fizica. In aceasta perioada se pot face greseli precum negarea diferentelor si a cerintelor individuale, care poate duce la dezgust, sau chiar ura, precum si incercarea unuia dintre parteneri de a-l tine pe celalalt strans in relatie, de frica de a nu-l pierde.

– Faza de diferentiere – in care cei doi incep sa se trezeasca sau au obosit. Fiecare apare acum mai real, este vazut obiectiv si diferentele dintre ei incep sa iasa la iveala. Acum fiecare incepe sa-si arate personalitatea, sa stabileasca reguli si granite. Pericolele care pandesc in aceasta perioada pot fi: viteza mai mare in diferentiere a unuia dintre parteneri, ambitiile profesionale sau sociale .

– Faza de autonomie – in care fiecare partener este centrat pe propriile interese, atentia lor fiind fiind mai mult spre lume si mai putin spre teritoriul intim. Acum primeaza autonomia si individualismul, partenerii se redescopera ca indivizi cu personalitati si cerinte specifice, uneori in contradictie cu cerintele cuplului . In aceasta etapa, factori destabilizatori pot fi : hiperinflatia stimei de sine a unuia dintre parteneri, egoismul si mercantilismul, competitia dintre parteneri relativ la succes si recunoastere sociala.

– Faza de reapropiere – partenerii si-au definit scopurile, mijloacele, si-au descoperit identitatea si competenta si-ncep sa se caute din nou cu dorinta de a reconstrui intimitatea si sustinerea emotionala.
Simbioza nu mai este cautata, pentru ca au inteles ca nu sunt identici, dar au nevoie de confort , liniste si tandrete .
Singura problema ce intervine in aceasta faza este cat de sensibila este granita dintre,,eu” si ,, noi” si cum ea se stabileste si respecta .

– Faza de interdependenta mutuala – aduce cuplul la maturitate, pentru ca acum se stabileste cu adevarat echilibrul dintre nevoia de intimitate si de a fi impreuna a partenerilor, cu cerintele lumii externe si statutul si rolul social al fiecaruia. Acest echilibru se obtine mai usor sau mai greu, dupa incercari si esecuri, dupa veniri si plecari, in functie de capacitatea intelectuala, caracterul si valorile morale ale partenerilor.

Ca psiholog consilier Familie- Cuplu consider ca ar fi benefic pentru viitorul familiei o consiliere premaritala, pentru ca aceasta va ajuta la formarea unui fundament dorit pentru casnicie, ii va pregati pentru trecerea de la viata de necasatoriti la cea de casatoriti, ii va invata cum sa comunice eficient, cum sa-si  rezolve problemele care apar in relatie. Vor intelege daca sunt pregatiti pentru casatorie, sau dimpotriva sa amane pana relatia va creste suficient, ii va ajuta  sa creeze  un climat propice casniciei, necesar conceperii si cresterii unor copii  fara probleme, pentru ca totdeauna este mai usor sa previi, decat sa repari ceva ce ai stricat .
Consilierea premaritala ii va ajuta sa se  cunoasca  cu adevarat, sa constientizeze problemele avute in trecut, pentru ca doar dupa rezolvarea acestora pot  construi un viitor impreuna

Psiholog consilier Familie-Cuplu, Niculina Ciuperca

UN BARBAT PUTERNIC ESTE CEL CARE….

 – este sigur pe el, stie ce e bine pentru el si  apropiatii sai;
– are initiativa, e capabil sa ia decizii si isi asuma raspunderea faptelor sale; cand deciziile nu sunt pe placul celorlalti, dar importante pentru familie, chibzuieste indelung, se informeaza suficient, cantareste ce se castiga si care-i pretul platit pentru acea actiune, se consulta cu partenera pentru a nu scapa din vedere anumite lucruri, o ajuta sa vada avantajele.
– langa el o femeie se simte iubita si pretuita;
– isi protejeaza nevasta si ii satisface nevoile emotionale;
– nu recade in stereotipurile masculului autoritar,abuziv si dominator;
– stie ca nevasta nu are nevoie numai de cineva care s-o dirijeze si sa lase totul in seama ei;
– sa-si calauzeasca familia spre tintele pe care le stabilesc impreuna;
– are atitudine barbateasca, adica poseda trasaturi de caracter si virtuti demne de de admirat, este curajos si independent in gandire,astfel incat sa poata infrunta greutatile;
– considera ca a darui, nu inseamna numai daruri materiale, dar si un zambet, o privire plina de dragoste si respect, o incurajare, afectiune,etc.
– stie ca nu-i de-ajuns sa ai bani si proprietati ca sa fii un bun tata de familie; copiii trebuie sa vada ca parintii se respecta si se sustin reciproc;
– intelege ca educatia copiilor inseamna :indrumare si exercitarea autoritatii; supraveghere; instruire;corectarea defectelor; sa fie un model pentru copii; sa reactioneze in fata provocarilor vietii; sa-i ajute sa se maturizeze;
– este la curent cu evenimentele din viata membrilor familiei, face eforturi pentru a le intelege simtamintele, isi face griji pentru ei, stie cand sa le dea sfaturi si cand nu…
– nu-si iese din fire cand lucrurile ies altfel de cum si-a dorit si face o analiza constructiva  a ce s-a intamplat;
– se adreseaza sotiei cu prietenie si tandrete, nu moracanos, repezit sau furios; ii arata ca o apreciaza si o critica numai cand e neaparat necesar, aducand argumente rationale; Daca stie sa tina furia in frau dovedeste ca este mai puternic decat cel ce-i domina pe altii si nu-si poate controla propria furie.
*********************************************************************************
Sper ca v-am dat o tema de gandire, mai ales barbatilor care nu inteleg de ce femeile sunt nemultumite in permanenta!
Michel de Montaigne,filozof, primar al orasului Bordeau din Franta (sec.XVI) era de parere ca a conduce o familie” nu e cu aproape  nimic mai putin fascinant decat conducerea unui intreg regat”
Sa va fie de folos!
Niculina Ciuperca,psiholog-consilier Familie-Cuplu

NEVOILE DE BAZA ALE UNEI SOTII

1) Sa simta ca este  importanta pentru sot;

2) Cand este stresata sau ranita sa stie ca poate gasi un sprijin in sot, fara a i se cere explicatii sau a i se tine prelegeri;
3) Sa poata comunica deschis cu sotul;
4) Are nevoie sa fie apreciata pentru ceea ce este;
5) Sa fie aparata si protejata de sot;
6) Are nevoie sa stie ca opiniile ei conteaza si sotul o consulta la luarea deciziilor;
7) Are nevoie sa-si imparta viata in orice privinta cu sotul: casa, familie si interese din afara acestora;
8) Doreste ca sotul sa fie exemplu pentru baiatul ei si un model pentru viitorul sot al fiicei;
9) Orice sotie isi doreste un sot tandru si in afara momentelor de intimitate sexuala.

COMPORTAMENTE CE SE POT NEGOCIA PENTRU CRESTEREA INCREDERII IN PARTENER IN URMA UNEI AVENTURI (MODEL)

Poate fi curios pentru unii, dar si acolo unde pe cerul casniciei au aparut nori negri din cauza faptului ca intr-un moment de slabiciune unul din parteneri a fost infidel, poate reveni iarasi pacea daca cei doi dau dovada de intelepciune si-si unesc eforturile pentru a reconstrui relatia.

Janis Abrahms Spring in „Dupa aventura-Cum sa ne vindecam durerea si sa restabilim increderea cand un partener a fost infidel” recomanda negocierea unor comportamente  pentru cresterea increderii in partenerul care ne-a dezamagit .Eu recomand lista de mai jos numai ca model, pentru ca fiecare persoana este unica, fiecare are un anumit mod de gandire, de perceptie, anumite nevoi, etc.si atunci cand intocmeste lista,(ca aceasta  sa devina functionala), e bine sa ia in calcul propriile nevoi, orice informatie care ar ajuta-o sa restabileasca increderea in partener.● Da-mi un traseu exact atunci cand calatoresti.
● Limiteaza-ti calatoriile sau alte activitati ce necesita ramanerea peste noapte in afara domiciliului conjugal.
● Spune-mi cand te intalnesti accidental cu amantul / a
● Spune-mi daca amantul/a te contacteaza.
● Arata-mi ce te satisface din punct de vedere sexual.
● Spune-mi cand esti mandru/a de mine si de ce.
● Suna-ma pe parcursul zilei cand ai ceva important de spus.
● Spune-mi cum te simti, impartaseste-ti gandurile intime cu mine.
● Spune-mi cand iti place cum arat.
● Spune-mi cand te simti mai fericit sau mai optimist cu privire la viitorul nostru.
● Vino la timp pentru a lua cina cu familia.
● Planifica-ti timp pentru a fi cu mine.
● Acorda mai mult timp preludiului (sarutari si mangaieri).
● Spune-mi ce te-a suparat pe parcursul zilei.
● Concentreaza-te pe ceea ce iti spun si nu te lasa distras atunci cand vorbim.
● Spune-mi atunci cand te-am dezamagit.
● Lupta-te sa-ti descarci furia si sa te impaci cu mine.
● Vino la o activitate recreativa impreuna cu mine.
● Arata-mi afectiune si in afara dormitorului.
● Surprinde-ma cu mici atentii care sa-mi dovedeasca faptul ca ma cunosti si stii ce-mi face placere.
● Vorbeste-mi direct despre sentimentele tale.Nu te inchide in tine sau nu ma ataca. Nu folosi sarcasmul pentru a-ti demonstra punctul de vedere.
● Intreaba-ma cum ma simt ; nu imi interpreta comportamentul si nu presupune ca stii cum ma simt.
● Tine-ma in brate si arata-mi intelegere atunci cand sunt suparat/a.
● Fa planuri de week-end prin care sa ma surprinzi placut.
● Incearca sa fii mai intelegator /are cu nevoia mea de-a avea proiecte independente; nu iti inchipui ca incerc doar sa scap de tine.
● Spune-mi cand te simti nesigur in privinta noastra decat sa presupui lucruri neadevarate.
● Discuta cu mine despre modul cum ne putem imbunatati relatia.

ATENTIE !
Pentru intocmirea listei proprii de dorinte , vei tine cont de urmatoarele :

– este necesar sa-i spui partenerului in termeni specifici si pozitivi exact ce iti doresti sa faca pentru tine, concentrandu-te pe comportamente observabile.
– respecta cererile partenerului, ca fiind importante pentru el, chiar daca tie ti se par mai putin importante.
– raspunde la diferite cereri in zile diferite, variaza cererile pe care vrei sa le indeplinesti, nu repeta pe unele ignorand pe celelalte.
– Puneti-va listele in locuri vizibile (daca va temeti ca le pot vedea ceilalti , le puteti pune pe interiorul usii de la sifonier, sau in alt loc unde aveti acces doar voi.
– inregistreaza data cand partenerul indeplineste cerinta. (vei realiza ca schimbarea e posibila si nu mai vezi numai comportamentele negative.
– fa ce iti cere partenerul, indiferent cat de optimist esti in privinta viitorului, pentru ca e posibil ca indoielile tale sa fie hranite de propriile temeri si nesigurante.
– pe masura ce afli mai multe lucruri despre tine si despre functionarea relatiei voastre, poti adauga mai multe cereri pe lista, discutate cu partenerul, cereri a caror indeplinire te face sa te simti mai protejat/a. Cu cat interactionati mai mult puteti descoperi si alte comportamente care va plac sau va deranjeaza.

Sper sa va fie de folos!

Niculina Ciuperca,psiholog-consilier familie-cuplu

Bibliografie:
Janis Abrahms Spring, Dupa aventura-Cum sa ne vindecam durerea si sa restabilim increderea cand un partener a fost infidel

Caracteristicile unei relaţii disfuncţionale

Image

1) FOLOSIREA INTIMIDARILOR:

• ameninţări cu violenţa prin aruncarea cu obiecte când este nervos;
• distrugerea sau confiscarea lucrurilor care aparţin partenerei;
• abuzul îndreptat asupra animalelor de casă ca o manifestare a puterii şi controlului în relaţie;
• tăcere prelungită sau ţipete permanente;
• ameninţări cu folosirea anumitor arme.

2) FOLOSIREA ABUZULUI EMOTIONAL:

• folosirea unor tehnici astfel încât să diminueze stima de sine a partenerei;
• folosirea nor porecle cu caracter înjositor pentru parteneră;
• reducerea la tăcere a partenerei atunci când aceasta încearcă să spună ceva;
• interogarea partenerei;
• hărţuirea şi intimidarea partenerei;
• controlarea activităţilor partenerei;
• umilirea partenerei, fie prin atacuri directe, fie prin “glume”;
• determinarea partenerei de a se simţi vinovată.

3) FOLOSIREA IZOLARII

• controlul asupra a ceea ce face partenera, cu cine se vede sau vorbeşte, ce anume citeşte, unde merge;
• limitarea activităţilor partenerei în afara casei;
• impunerea partenerei de a rămâne acasă când nu poate fi însoţită de abuzator;
• interzicerea de către partener de a se mai vedea cu prietenii, a mai realiza anumite activităţi, de a mai avea interacţiuni sociale;
• invocarea geloziei ca scuză pentru comportamentele abuzatoare;
• promisiuni că nu se va mai întâmpla, dar aceasta se întâmplă.

4) MINIMALIZAREA,NEGAREA SI INVERSAREA RESPONSABILITATII:
• lovirea partenerei, apoi acuzarea că este vina acesteia;
• negarea că episodul violent a avut loc sau declararea că nu a fost atât de grav;
• afirmarea faptului că dacă partenera nu l-ar fi provocat nu s-ar fi întâmplat nimic.

5) FOLOSIREA COPIILOR:
• ameninţarea că va răpi copiii;
• determinarea partenerei de a se simţi vinovată din cauza copiilor;
• folosirea dreptului de vizitare pentru a hărţui partenera.

6) FOLOSIREA UNOR „PRIVILEGII MASCULINE”:

• tratarea partenerei ca o servitoare;
• luarea de către bărbat a tuturor deciziilor importante;
• comportarea ca “stăpânul castelului”;
• bărbatul este cel care desemnează rolurile masculine şi feminine în relaţie.

7) FOLOSIREA AVANTAJELOR ECONOMICE:

• împiedicarea partenerei de a avea sau de a menţine o slujbă;
• determinarea femeii să ceară bani de la abuzator;
• acordarea partenerei numai a unei anumite sume de bani;
• “confiscarea” banilor partenerei;
• împiedicarea partenerei de a avea acces la veniturile familiei.